vervă

A înflorit gutuiul...

Cu luminiţe-aprinse-n vervă mare,
La viaţă, la trăire mă îndeamnă,
Îşi zămisleşte-n pântecul de floare
Fitilul lămpii galbene din toamnă.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gustaţi

Admiraţi stilul mafiot
Strivindu-l pe cel patriot
Voi cei ce-mi declaraţi
Că betonul îl doriţi!

Dinăuntru să-l gustaţi,
Când cu vervă afirmaţi!
Că a fi azi mafiot
E un merit mare de tot...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vremea alinierilor globale

Cultura se aliniază după urmele de greblă,
rămase pe fruntea snobilor în vervă;

Trădarea se aliniază după liniile frontului inamic,
vânzând şi cerul şi pământul pe nimic;

Meritul se aliniază după ordinul de desconsiderare
a tot ce-i conştiinţă, ideal şi înălţare;

Omenirea se aliniază după porniri inconştiente,
doar pentru a fi pe placul elitei demente;

Doar turmele se zbenguie în derivă,
în libertăţi cu sumă negativă!

poezie de Octav Bibere
Adăugat de Kitzy Bush
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mirare

Aerul a încremenit,
ca o pojghiţă transparentă,
între ieri şi azi,
între azi şi mâine,
între noi.
Dacă aş întinde numai mâna
atingându-l,
ar tremura,
s-ar topi
şi ar curge şuvoi.
Mi-ar pătrunde-n urechi
gândurile tale,
ca nişte proiecţii sonore
ale unui refren sacadat,
Ori te-aş strivi,
expirând greutatea vremilor
de altădat',
păstrând constant
echilibrul amintirilor mele.

[...] Citeşte tot

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zidire în cuvânt

când soarta mă zideşte în cuvânt
găsesc adăpost în vis efemer
cu pereţi de paie şi pământ
cu acoperiş de albastru cer.

da iubesc viaţa fără pic de rezervă
izvorul poetic mă umple fântână
am ambiţii mari sunt plină de vervă
pe-un romantism sensibil sunt stăpână.

mă transfigurează chemări de smarald
cerul mă întăreşte cu iubiri enorme
noaptea mă îmbracă în mătăsos fald
doruri din adâncuri capătă noi forme.

dependentă de cuvânt ca un herald
idei de lumină se leagă de norme.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul gutuiului înflorit

Fitilul lămpii galbene din toamnă
Se zămisleşte-n pântecul de floare,
La viaţă, la trăire mă îndeamnă
Steluţele aprinse-n vervă mare.

Petale aurite-ncep să cearnă
Plutind uşor în mângâieri de soare,
Fitilul lămpii galbene din toamnă
Se zămisleşte-n pântecul de floare.

În ladă-şi strânge zestrea roditoare,
În candelă lumină vrea s-aştearnă,
Albinele în roiuri călătoare
Sfinţesc în semn de binecuvântare
Fitilul lămpii galbene din toamnă.

rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Baladă

Trei panduri se întâlniră
În al Gorjului decor
Şi cu vervă stabiliră
Noi direcţii în umor.

Printre ei o "panduriţă"
Care îşi seduce fanii
Cu-un surâs de porumbiţă
Patentat recent de ANY.

Turburat de-apropiere
Şi gândindu-se la Eva,
La succes porni să spere
Multilateralul NEVA.

I-anima ca-ntotdeauna,
Tot mereu cuprins de zel
Şi-acordându-şi vesel struna,
Bravul GABI-CRISTINEL.

[...] Citeşte tot

poezie de Eugen Deutsch
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vânătoarea

Îmi scot ochelarii
Pun alături pixul
Din motive varii
Mă inhibă chixul

Şi cedez rutinei
Care de plictis
Avutul din tine-i
Tăinuit în vis

Dornic de repaos
Dar ieşit din vervă
Fiece adaos,
Trece în rezervă

Câte-mi mor proiecte
Geana mi se zbate
Bogat în defecte
Şi sărac în toate

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

În toamna vieţii

nu le ştiu pe toate dar învăţ constant
trăiesc printre semne aer pământ apă şi foc
paradisul este vesel, magic palpitant
şi-n braţele lui Dumnezeu am şi eu un loc.

descopăr zilnic lumea cu iubiri enorme
chemările izvoarelor ce mă transfigurează
ascensiuni în lumină se îmbracă în forme
un contur de miracol mă încadrează.

pe-un romantism eclectic sunt stăpână
da da iubesc viaţa fără pic de rezervă
izvorul poetic mă umple ca pe o fântână
cu ambiţii mari sunt plină de vervă.

sunt în toamna vieţii condusă de rutină
dependenţă de poeme lumea mă observă.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe spirala albastră

experimentez ascensiuni pe albastră spirală
nutrind să mă-ntâlnesc cu steaua mea pe cer
poemele plutesc pe valuri de cerneală
chemările toamnei mitice mă ajută să sper

izvorul poetic mă umple ca pe o fântâna
codrii de speranţe îşi dezgolesc trupul
pe-un romantism sensibil sunt stăpâna
sufletul mi-e dulce secondează stupul

sunt asediată de lumini îngereşti
iubesc viaţa mea fără pic de rezervă
toamna mă onoreaza cu daruri cereşti
vise mari ambiţii mă păstrează în vervă

trubudari cu chitare compun melodii lumeşti
ritmuri şi cadenţe sufletul meu observă

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!