vase comunicante

Vase comunicante

Ce grea e, Doamne, bătălia
Cu inamicul din butoaie:
Cu cât se-ngroaşe vitejia,
Pe-atât picioarele se-nmoaie.

epigramă de Eugen Ilişiu din Concursul "Unde nu e cap, e vai de picioare" (februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sticlă şi aur

Din sticlă bei Bassus, iar burta în vase de aur goleşti:
Sărmanele vase! Ce-i scârnav, se vede, mai mult preţuieşti.

distih de Marţial din Marţial, Epigrame (1961), traducere de Tudor Măinescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la extaz la agonie

Când muza, debordând de har,
Cu poante noi mă inspirase,
Nevastă-mea îmi strigă iar:
- Bărbate, treci şi spală vase!

epigramă de Mitică Ion din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei pensionare

Piaţă, cozi, cusut, mâncare,
Vase, praf, nepoţi, poveşti...
Toţi i-au spus-o la plecare:
"Ce-o să te mai odihneşti!"

epigramă de Titu Ionescu-Boeru din Epigrame cu şi despre femei (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

O căsuţă cu de toate

Melcul ăsta duce-n spate
O căsuţă cu de toate -
Spiralată, fistichie,
Casa lui e-o cochilie.
Mi se pare foarte grea,
Oare, ce-o căra în ea?

Chiar sunt foarte curioasă,
Vreau să ştiu ce are-n casă!?
Preşuri are şi covoare
Pe parchet, în dormitoare?
Sigur are şi un pat
Unde, chiar de-i ocupat,
Doarme şi se odihneşte
După ce trebăluieşte.

Scaune, poate şi o masă
Şi-o chiuvetă are-n casă.
Când nu doarme la amiază,
Ȋn fotoliu croşetează

[...] Citeşte tot

poezie pentru copii de Simona Epure
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dr. Cox: Şi poc! A dispărut luciul mărului. Şi asta e atunci când afli că fata drăguţă cu care te-ai căsătorit nu mai e deloc o fată drăguţă. Nu. E o devoratoare de bărbaţi. Şi nu vorbesc despre tipul ală de "uau, uau, uite-o că vine"; vorbesc despre genul ală care îţi foloseşte demnitatea ca pe un prosop de vase să-ţi şteargă urmele bărbăţiei blocate în chiuvetă. Bineînţeles, se poate să o fi chinuit din când în când, dar, sincer, credeam că despre asta e vorba într-o căsătorie. Atât de mult încât la sfârşitul căsătoriei nu ştiu pe cine uram mai mult - pe ea sau pe mine. Stăteam şi mă gândeam... de ce nu încercau prietenii noştri să se distrugă unul pe celălalt cum făceam noi. Si se pare că răspunsul e destul de simplu: Ei nu erau nefericiţi... noi eram.

replici din filmul serial Stagiarii
Adăugat de Ramona Stanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!