varsat

S-au vărsat lacrimile

S-au vărsat lacrimile mele curate, nenumărate,
Peste-a copilăriei mele grădină - divină,
Peste tinereţea mea avântată, necugetată,
Peste bărbăteasca vârstă-a plăcerii, căderii:
S-au vărsat lacrimile mele curate, nenumărate...

poezie celebră de Adam Mickiewicz din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femur vărsat în rugă

parfum al stinsului mi-alcătuieşte
în pipa veşniciilor tot jarul
un ultim fum în soartă mi-e ca zarul
de margini de soroc de se loveşte.

strecor prin vămi de-aiurea necesarul,
pe frunţi învăţătură se iveşte
acolo e al nemuririi cleşte
ce după chip îţi făurea altarul.

îţi aduceam iubirea mea ofrandă
în sânge ce mă doare ancestral,
pe-acoperiş sunt ploi în sarabandă.

pe zidul vremii sta un vis mural,
scoteai un aur rece din salbandă,
vărsat ca apa-n rugă-s femural.

poezie de Ştefan Petrea
Adăugat de Bluto
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pietre în care să trăieşti

Ridicară pietrele!
Făcură templele!
Şi templele se dărâmară...

.....................................................
De arta pietrelor
să trăieşti apropiat cu sufletul,
punând genunchiul... şi umărul...
urma -infimă – a lacrimilor,
umărul lacrimii
în urma – insistentă –
a genunchilor, plecaţi
în faţa Dumnezeului tuturor!
(...)
Şi zise:
Iată pietrele în care să trăieşti cu urma...
în care urma ta să trăiască
înscrisă în Inima Domnului Viu...
...
Şi le-au vărsat sângele

[...] Citeşte tot

poezie de Dana F. Zaharia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doină incurabilă

Ţara asta n-are vindecare
dorul ăsta-i fără leac
firmament vărsat în mare
e poporul geto-dac

Dorul ăsta n-are leac
de la Roma-n altă parte
căci aşa din veac în veac
am trecut moartea de moarte

De la Roma-n altă parte
firmament vărsat în mare
dusu-ne-am cerul departe
ţară fără vindecare

Dorul ăsta fără leac
decât poate omul drag

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (25 noiembrie 2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimile ce-am vărsat
după cel care-a plecat,
înapoi, nu mi l-au dat.
În zadar am lăcrimat.

catren de Dumitru Delcă (23 februarie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moştenirea românilor

Strămoşii noştri au lăsat
Cu lacrimi, sânge vărsat,
O adevărată comoară:
Limba şi frumoasa ţară!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (31 august 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aripă l

Dumnezeu a pus palma
peste trupul meu
şi cerul
a vărsat o lacrimă,
de atunci
urmele
îmi sunt ca un ţipăt
pe pământ...

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jurnal

Pe umerii amarului care
îmi este prieten
nu doar la nevoie
mai am de vărsat încă
multe lacrimi de scris.
Profit de apucăturile
acestui veac desre care
se va spune
că s-a răposat din cauza
otrăvitoarei încrederi
în libertatea de a fi
sosia Turnului Babel.

poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Instantaneu

Îmi plac fotografiile - la ceasul
când se preschimbă-n tigri: fiecare
îşi ţine-n gură halca ei de timp.

Noi înotăm - în ochii lor: zâmbind,
mai facem gesturi mari şi luminoase
sub cerul înflorit...

Dar dedesubt,
Însângerată, apă fără umbră
ne-a şi vărsat într-o bulboană sumbră

poezie celebră de Ştefan Augustin Doinaş
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decembrie

A venit decembrie cel rece
În faţă-un chip se perindă clar,
În lipsa lui timpul greu trece
Şi-i iarnă-acum în calendar...

Răsună, răsună-al său ecou
Prin oraşul trist, îngândurat
Şi peste-al iernii alb tablou
Multe lacrimi eu am vărsat.

poezie de Alina-Georgiana Drosu (2 decembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!