unde punem virgula

Punct

Pictez un punct. Punct
Apoi o linie verticală. Punct
Ba e semnul exclamării. Punct
Ba e semnul mirării. Semnul exclamării. Punct
Ba a exclamării. Punct. Ba a mirării
Virgulă
După virgulă nu pot pune punct
Şi ce îmi vine să pun punct după virgulă Punct
Şi semnul mirării să se mire
şi semnul exclamării să plece cu un punct

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

sunt ca semnele de
punctuaţie
mă aşez acolo unde mi-e
locul -

numai o dată nu
ştiu cum am ajuns ca virgula
între subiect şi
predicat

iar de atunci stau în
suspensie

poezie de Alexandru D. Funduianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bal mascat

ne punem bărbi pe faţă ne punem
riduri
ne punem păr alb lehamite sictireală
ne punem răguşeală

tuşim de la atâtea ţigări ne punem
dinţi galbeni
ne dăm jos dinţii ne cad gingiile
ne cad sânii ne cad cearcănele ni se scofâlcesc
unghiile

ne înnebunesc
ne oferă loc în autobuz (sau nu) ne enervează
nu ne arată respect
ne evită suspect

ne lasă deoparte ne cred surzi ne cred proşti ne cred
terminaţi
ne vor plecaţi

[...] Citeşte tot

poezie de Călin Hera
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Virgulă

în sertarul cu vise şi copilării
se ascunde bucata pe care am decupat-o
din apus
aseară

poate că pânzele de păianjen de pe ceasornic
cele ce atrag ca un magnet
chiar ele
poate că-şi vor ţine ghearele deoparte

visele şi incertitudinile vor rămâne neatinse
ca fiecare zi de iarnă
muiată-n sânge
să-mi lege un mărţişor la gât
unul în formă de virgulă

întotdeauna să ţin minte
că lacrima literaturii îmi aparţine
şi eu îi aparţin

poezie de Sorina Rîndaşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu sufletul suflecat

Păşim cu sufletul suflecat în mâini,
Îl hrănim cu pâinea sărutului,
Îi punem sare pe rana amintirilor
Şi visăm capătul drumului
Legat de umbra picioarelor.

Unde este asfinţitul soarelui?
Unde este zborul stelelor printre stele?
Unde este transferul sufletului în linişte
Şi liniştea în porumbelul
Ciugulind pâinea sărutului?

Cu sufletul suflecat păşim în amintire!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai dă-ne răgaz

Timpule, mai dă-ne răgaz
Nu doar să stingem, ce-am aprins cu gaz.
Să facem şi ce n-am făcut,
Când credeam că până la punct,
A mai rămas spaţiu destul.

Timpule, mai dă-ne răgaz,
Nu doar să numărăm orele pe ceas,
Să trecem şi prin ce n-am trecut,
Din spaţiul de confort,
un salt în necunoscut.

Timpule, mai dă-ne răgaz,
Nu doar să ne "împiedicăm" de ambalaj,
Să privim şi ce n-am privit,
Fiind orbi de strălucirea
Unui bling-bling.

Timpule, mai dă-ne răgaz,
Să punem virgula unde am rămas,

[...] Citeşte tot

poezie de Diana Niţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul cuvintelor

Noi punem noapte în cuvinte
Şi ne-agăţăm de-un colţ de viaţă...
Eu număr stelele cuminte,
Tu ştergi o pojghiţă de gheaţă

Şi nu e nimeni să ne-alinte
Nici nimeni calea nu ne-nvaţă,
Noi punem noapte în cuvinte
Şi ne-agăţăm de-un colţ de viaţă...

Din tot ce-a fost, n-am luat aminte
S-a destrămat un fir de aţă,
Căci obosiţi de mai-nainte
Ne-am plictisit fără speranţă

Şi punem noapte în cuvinte.

rondel de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zoom

Când pui obiectivul pe rană
şi dai zoom in,
nu găseşti nimic spectaculos.
Toate sunt frumos ordonate -
fiecare îşi ştie rostul, numele şi locul
cu o marjă de eroare
mai mică de zero virgulă...
Te faci că nu le înţelegi, sperând
că le vei distruge precizia
cu care trasează drumuri
şi-ţi stabilesc întâlniri
la miez de noapte, la miez de zi.
La miez, pe scurt. Acolo
unde îi prieşte ei,
unde se poate adânci
şi nu mai poate fi analizată
cu niciun dispozitiv cunoscut.
Simţi atunci doar
un soi de viermuială
dedesubt.

[...] Citeşte tot

poezie de George Mira
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina gestului

Sa punem în gesturi poezie.
Să trezim iubita
cu o floare
şi să-i strecurăm, cu gura,
o cireaşă,
hrănind
ce are ea tainic.

Sărută sideful osului ei de femeie
şi pulsul ce-ţi ştie numele,
dând clipei veşnicie.

Să punem în gesturi poezie
aşa cum
Dumnezeu a pus,
în noi,
lumina.

poezie de Ramona Irimie
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conspiraţia virgulei şi îngerul meu

Într-un timp luminat oarecare...
păsările cădeau foarte lent,
ajunse la desăvârşirea prăbuşirii.
Pe toate era zgâriat cu virgula,
numele unui copil.
Conspiraţia virgulei era ataşată,
la trusa de păsări.
O viaţă am flirtat zâmbind,
cu imaginaţia şi moartea
şi nimic!
Cad cruci interesante
iar eu nu le ridic...
Aplecat spre a studia
sentimentul profund al ignoranţei
şi mersului înainte,
într-un mod voit...
ocoleam întâlnirea cu divinitatea,
printr-o constrângere a tăcerii.
Întotdeauna în preajma mea:
îngerul meu!

[...] Citeşte tot

poezie de Cristi Poe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!