spirt

Traiu-n casă e uşor,
Am hârtie, spirt, haleală,
De covid, eu n-am să mor...
Voi muri de PLICTISEALĂ.

catren de Ica Ungureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recviem pentru cei vii

Motto
"Iar, Iisus i-a zis: Vino după Mine
Şi lasă morţii să-şi îngroape morţii lor."
(Matei 8, 22)

Dimineaţa,
Ne spălăm mâinile bine nu săpun
Şi ne îmbălsămăm corpurile cu spirt.
Afară, ne punem măştile mortuare
Pe feţele palide şi înţepenite
Şi păstrăm distanţa celor patru scânduri.
Din când în când un paznic ne măsoară
Temperatura: "34 cu 5, e bine"!

Seara,
Ne spălăm mâinile bine nu săpun
Şi ne îmbălsămăm corpurile cu spirt.
Înăuntru, ne scoatem măştile mortuare
Apoi ne cufundăm în paturile cu patru scânduri
Şi, murind liniştiţi, visăm că trăim,

[...] Citeşte tot

poezie de David Daniel Adam
Adăugat de David Daniel Adam
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul

Spirt de cuvinte
la modul inteligent
şi intransigent
care se joacă cu ideile
în mediu festiv
şi inventiv
şi născoceşte expresii
cu verbul la decent
până la inocent.

poezie de David Boia (9 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vară inundată

Lampa mea de citit e un cerc gri de uitare.
În rest, nimicul ud. Poate doar un fluture
prins cu un ac într-un mototol de vată cu spirt.
Poate un soi de ură pe cele din vis,
care nici acolo nu se-mplinesc.
Poate o milă care mă străbate
din ce în ce mai rar. Mila, această frică imensă.
Orăcăie broaştele.

poezie de Cecilia Costache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare

O, Leonid Dimov, e seară
Şi trec femei cu trupuri lungi
Ca nişte viespii uriaşe
Pe care nu poţi să le-alungi
Cu mâna leneşă din minte,
Femei cu sâni licenţioşi
Umflaţi de-un înger pneumatic
Pîn' la delir în pluşuri roş,
Femei ce ne-ar lăsa-n burice,
Plutind pe pântec, să murim
Fără speranţe, fără apă,
Cum pe corăbii Gordon Pym
Halucinând vechi etichete
Pe butoiaşele cu spirt.
O, Leonid Dimov, e seară
Şi eu beau singur într-un birt.

poezie de Emil Brumaru (1968)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dedicaţie pentru doamna doctor

Doctoriţa noastră "rea"
Mă-ngrijeşte şi pe mine;
Tratament, de ziua sa,
Un cadou i se cuvine:

Termometru, stetoscop,
Seringi, ace, microscop,
De prim ajutor o trusă,
Sticle cu sirop de tusă...

Mănuşi, ser, medicamente,
Perfuzoare, pansamente;
Rivanol, penicilină,
Spirt, iod şi ampicilină.

Cutiuţe cu pastile,
Eprubete, ustensile,
De unică folosinţă;
Toate-i sunt de trebuinţă.

[...] Citeşte tot

poezie de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

1960, toamna

mama mea a fost spirt
de deşteaptă şi a murit în 2011

tatăl meu a boxat prin portul constanţa
la numai 17 ani – a murit liniştit în 87

fratele meu bine mai tânăr a mu
rit anul trecut fratele meu a murit

eu m-am născut din părinţi
naturali în 1960, toamna

fiica mea e la londra – ea nu
spală vase de sânge

şi mai scriu poezii ca să nu
mă omor benevol niciodată

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec târziu pentru George Stanca

un ordin crunt şi nemilos să fie la urgenţă internaţi numai poeţi
au pregătit seringi, au adus spirt şi vitamine, un preot şi prescură
în tot spitalul se zugrăvea şi se scoteau de prin pereţi
foşti doctori, cleşti şi pansamente, pe Dumnezeu legat la gură

era un dute-vino, dădeau cu var, puneau cearceafuri, era o nebunie
vorbeau in şoaptă spălau pe jos cu moartea cu timpul şi cu viaţa
până atunci nu mai văzuse nimeni un înger ce purta la gât o cheie
şi se-ntrebau mărunt din buze ce va deschide şi cui va măsura cu aţa

au fost strigaţi pe rând, în ordinea distanţei de prin cărţi
poeţii erau beţi de frunză şi femeie, infricoşaţi şi singuri
de nicăieri se auzeau cum suspinand se ridicau din morţi
cerand luminii un chibrit, un strop de apă şi-înfometate linguri

tabelul ca o listă pentru deportaţi
mai mult cu unul peste poate
se-nghesuiau poeţii printre fraţi
cu poezia scrijelita-n coate

[...] Citeşte tot

poezie de Florian Stoian-Silişteanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet

Azi s-a dereglat maşina de trăit,
Se-oprea inexplicabil, mergea în gol,
Îi curgea pe zimţi rugină şi petrol
Şi un sentiment bătrân şi hârbuit.

Mirosind suspect a spirt şi a formol,
Plin ochi şi revărsat, coşul de murit
Dibuia amar un drum către sfârşit,
Aştepta timid şi el înc-un obol.

O piesă-şi plângea jalea cea defectă,
Hrănind în sine tristeţea-i de metal,
Smulsă fiind acum din lumea perfectă,

Surghiuni un vis în ceru-i de opal,
Configurând mecanica-i abjectă
În zumzetul ei aspru şi cam banal.

sonet de Răzvan Ventura
Adăugat de Răzvan Ventura
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

e frustrant să ştii
că nu vei avea cui să-i spui
cum ai şters tu zorii cu spirt
cum l-ai păstrat pe ieri
într-o pungă de răbdare

nici câte precauţii îţi faci
ca să apuci cu două degete
ziua care acoperă
ceva mai mortal decât însăşi moartea

în lumea supravieţuitoare
eroii vor umbla cu feţele acoperite
şi îi vor sechestra pe novici
ca să-şi încropească un public

memoriile scrise doar pentru tine
se răzvratesc şi devin predicţii
în viitor nu vom fi
dar ne vom perpetua prin greşeli

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!