simt cum

Bazoreliefuri

simt cum ochii tăi
se joacă în corpul meu
şi cercetează
şi lasă urme pe pielea mea
simt cum ochii tăi
ar sculpta
bazoreliefuri în sângele meu
bazoreliefuri înfăşurate incâlcite
prăfuite şi contorsionate
simt în ochii tăi cum se cutremură
trupul meu ca o albină în floare
şi surâd

poezie de Gabriela Gârlonţa din Gabriela Gârlonţa,Poezii/ Poems,Editura ADALEX,Sibiu,2010
Adăugat de Gabriela Gârlonţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simţ

Te simt când te gândeşti la mine
Şi din mândrie nu mă chemi
Te simt când îţi e rău şi bine
Te simt când dormi şi când te temi

Să fie totul din iubire
Să fie semn din cerul Sfânt
Ce mult doresc să fii cu mine
Şi cum te chem din gând în gând

De te loveşti cumva odată
Îţi simt durerea pe-acel loc
Şi încordat mă simt deodată
Şi-mi simt acelaşi loc în foc

Te simt când te gândeşti la mine
Când tu nu dormi, nici eu, nu dorm
Vreo lacrimă curgându-ţi ţie
O simt curgându-mi şi în somn

[...] Citeşte tot

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să simt că sunt, să simt că este

În ziua în care m-a albit lumina
Ploua şi toţi aveau umbrele din cuvinte
Doar eu mi-am dezgropat rădăcina
Stabilind cu soarele adânci legăminte.
Din visele înalte şi multe
Mi-am desenat o umbră pe podea
Să aud cum clipa se ascute
şi timpul plânge, cu versuri, pe inima mea.
M-am aşezat pe marginea sufletului, la mal
Să simt că sunt, să simt că este
Să ascult cum bate inima cu fiecare val
Cum soarele adoarme cu capul pe a mea poveste.

poezie de Iustinian Gr. Zegreanu
Adăugat de Iustinian Gr. Zegreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zbor

În preajma lui
simt că prind aripi!
Cuvintele,
un cântec îmi devin!
În preajma lui mă simt
femeie,
iubită cum n-am fost
nicicând!
Şi-n clipa când, mă ia de mână,
cu drag privirea-mi
căutând
mă simt, pe viaţă mai stăpână
şi mai bogată-atunci mă simt!
În preajma lui simt
că prind aripi
Şi-n zboru-acesta râd şi plâng.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simt cum se ridică ceaţa

patru treizeci şi unu dimineaţa
simt cum se ridică ceaţa
din străfunduri înspre ape
şi te simt din nou aproape
numai dacă întind mâna
azi şi mâine, toată săptămâna
simt golul dintr-un burduf
de parcă totul ar fi fost un bluff;
am trăit dar parcă nu,
şi m-aş fi trezit acu'
încărcat de ani dar gol
suferinţa e un pol
bine e că nu se vede
că sărmanul Arhimede
a simţit ca nimeni altul
ce contează e înaltul!
într-o lume de termite,
ce e omul, ce e pomul
uite-l cum se compromite
şi nu ştie ce e ohmul!

poezie de Ion Untaru din manuscris (2015)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să trec pe lângă sentimente?

Eu nu ştiu nimic
Şi văd puţin.
Dar, mai mult simt.
Mai mult decât oricine,
Simt aerul pe care îl respiri,
Cum îmi arde stomacul,
Simt mai mult decât pământul,
Udat de un potop,
Cum mă inundă
Lacrima, din suflet, din destin,
Din al tău ochi.

Eu nu ştiu nimic.
Şi Doamne, câte mai am
De văzut, de aflat!
De simţit, de ce nu?
Să pot să simt,
Cum trece de mine
Dorul pe care mi-l laşi!
Ar fi păcat,

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simt

Simt cum prin mine se strecoară,
Ca o adiere de primăvară,
Un sentiment de mulţumire,
Pentru cel ce-l am lângă mine.

Simt cum se revarsă-n trup,
O energie binefăcătoare,
Care alungă norii de sub soare
Şi lasă urme vindecătoare.

Simt că trebuie s-aduc mulţam
Celor dragi pe care lângă mine îi am
Şi bucuria de a fi şi de- a iubi,
Dă sens vieţii ce-o am a trăi.

Simt că anii mai puţin contează,
Când scrii file de poveste,
Ce aduc în ochi acea slipire
Şi o miraculoasă a sufletului întinerire.

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Ganea (28 iulie 2022)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ritmuri vrăjite

Trupul mlădios al chitarei tale
Mă strânge de mijloc, uşor.
Simt mâna ta, mă simt chitara
Ce-şi cântă fuiorul de dor.
Aud ploaia chemată
Cum bate în geam, fericită.
Mă simt chitara, viu acordată.
De tine şi de ploaie iubită.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

De vorbă cu timpul

Nu ştiu ce vreau în ast moment
Dar simt cum timpul trece lent,
Simt eu cum merge înainte
Lăsându-mă fără cuvinte.

Aş vrea să pot să-l pot opri,
Să stea în loc cât aş clipi
Dar eu clipesc... el merge lent
Lăsându-mă să-l simt... atent

- Tu, timpule, unde te duci?
- De ce nu stai? De ce mereu fugi?
Rămâi te rog puţin pe loc
Să simt şi eu că am noroc...

Zadarnic... el nu m'a ascultat
Şi calea lui el şi-a urmat
Lăsându-mă să-mbătrânesc
Alături de tot ce iubesc.

poezie de Andrei Lupu
Adăugat de wolfpress
Comentează! | Votează! | Copiază!

Agonie

Mă strâng, îi simt cum mă sugrumă...
În groapă simt un miros de brumă,
Pereţi de pământ atinşi de ciumă
Mă strâng, îi simt cum mă sugrumă...

Mă uit la cer şi aştept o pană...
Aştept să cadă peste rană,
Să pot pune amintiri in ramă,
Mă uit la cer şi aştept o pană...

Corbul mă vede, mă plânge, mă simte...
Dorul, durerea şi frigul îl resimte,
Mă priveşte neputincios,
El e acolo sus, iar eu aici jos...

poezie de Viorel Ionuţ Pascan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!