sentimental

Vis sentimental

Stă cu luna sub picioare,
Şi frumos, ca-n vis se urcă,
Pe vârfuri şi pe călcâie,
Fata asta parcă-i nurcă...

Rămân cu dânsa în braţe,
Ea-mi încolăceşte gâtul,
Mă priveşte-n ochi profund,
Eu sunt cerul, sunt pământul?

Sunt oglinda-ncepătoare
A iubirii ce m-aruncă,
Într-un vis sentimental,
În pătucul ei de nurcă!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurg sentimental

Stând pe un picior de neagră erată
Îngerii ling sare din cerul de vată.

Fluturii zboară în ochi de porumbei,
Lupii se ascund în cetele de miei.

Din furtuni coboară fulgere puhoi,
Pe câmpul de răbdare lilieci-s goi.

Vise dulci culeg, devin sentimental,
În ascuns amurg sub nechezat de cal.

Şeaua lunecă-n costelive priviri,
Dansez pe coapsa noilor iubiri!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Confort sentimental

versul şi cu dragostea se ţin de mână
pornesc spre fericirea de safir
tot ce simt acum vreau să rămână
amintire zâmbitoare ca un trandafir.

un comfort sentimental trăiesc acum
adun gânduri supreme din spaţiul ocult
avântul magic mă poartă pe-un nou drum
pavat cu vers şi cântec minunat să exult.

un infinit de-mbrăţişări mi-este alint
dulci sărutări nutresc până la urmă
inspiraţii mă ajută să ies din labirint
în lumina creativă abisul se curmă.

sursele speranţelor izvoresc din vers
dorinţe de puritate lansez spre univers.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Divorţ sentimental

Divorţ sentimental

Adulţii din noi de azi şi-au semnat actele de divorţ,
Nu se mai potrivesc.
Cel puţin, aşa ne-au spus doctorii corectitudinii politice.
Tot ei ne-au învăţat să ne aşezăm cu spatele, unul despărţit de celălalt;
Şi stând aşa spate în spate, nu am observat
cum copiii din noi, îşi întindeau disperaţi mâinile,
unul către celălalt...
Dar cine să le culeagă lacrimile? Noi nu am învăţat niciodată să ascultăm cu inima!
Noi eram prea preocupaţi cu semnarea actelor de divorţ,
doar îngerii ascultau cum din locul aripilor,
picura sânge pe podea.
De aceea păşeau desculţi în urma noastră, ca nu cumva să strivească şi ultima picătură de viaţă din noi...
Copiii încă plâng, dar noi nu avem inimi ca să-i ascultăm!

epitaf de Cătălin Varga
Adăugat de catalin_varga
Comentează! | Votează! | Copiază!

Discret

un fin poet sentimental
mi-a spus într-un sonet banal
-nici să iubeşti nu ştii
-aşa o fi...
in mod discret..
Aşez pe masă un caiet
dar pixul n-a vrut să mai scrie
spunând că nu e poezie
în care şoapta să nu fie
un gând fugar despre iubire!

poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cineva a dat foc tortului

Într-o străfulgerare m-a părăsit ultimul moment tineresc,
În doar un tic-tac al ceasului sunt mai bătrân cu un an.
Telefonul a sunat imediat – urări aniversare
De la familie şi prieteni,
Urări variind de la genul prostuţ la cel sentimental.
Şi eu gândindu-mă: iată, iarăşi am ajuns aici...

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurg

Trec burgheze colorate
În cupeuri de cristal -
E o veşnică plimbare,
Vălmăşag milionar...
Şi pe publice terase
Plâng viori sentimental...
E parfum, bomboane
Şi desfrâu de lupanar...
... Dar notează-n cartea vremii
Filosoful proletar:
Greve, sânge, nebunie,
Foame,
Plânset mondial...
Pe când lasă-amurgul flăcări
Pe-un final ce se anunţă
Pe-un decor miliardar...

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În deşertul setei

În deşertul setei,
Într-un gol vital,
Ca într-un antal,
E cuibul poetei...

Zarea siluetei –
Vis oriental,
În deşertul setei –
Gând transcedental.

Aripa egretei –
Zbor sentimental,
Vers esenţial –
Patima Planetei...

În deşertul setei!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Realitatea mi-a interzis

astăzi să nu mă uit pe geam
te-aş iubi la telefon până începe
visul manipulat la televizor
realitatea nu are nimic sentimental
este o aglomeraţie de atomi
pe care o înghiţi şi taci dezinformat
ai impresia că totul este imaginar
la final ne întâlnim cu noi înşine
în spatele unei cărţi cu foi albe

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt un om obişnuit (din când în când)...
dar puţin cam aiurit (din când în când).
Sunt un pic sentimental (din când în când)...
dar mai săr şi peste cal (din când în când).

catren de Nicu Constantin
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!