scurma

N-am să mă-ntorc în Ithaca

N-am să mă-ntorc în Ithaca,
Chipul mi-e mască de scrum,
Arsă e puntea suspinelor,
Cioburi de moarte rămân.

Grea e povara aceasta,
Stins mi-este braţul şi-ateu,
Lung e carnajul simţirilor
Prin răscolirea de zeu.

Paşii se-mpiedică-n mare,
Calul troian amputat,
Frâul, şiragul, izvoarele,
Într-un festin vinovat.

Scurmă cu botul de carne
Noaptea, rahiticul cerb,
Scurmă hipnotice coarne
Răstălmăcire de verb.

poezie de Mihai Robea
Adăugat de Mirela Băcilă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Găina şi raţa

Odată s-au întâlnit din întâmplare
O raţă c-o găină pe-o cărare

Şi găina raţe-i arăta,
Unde ea după râme surma.

Ea găsise râme multe
Şi raţei să-i dea nu vruse.

-Surmă-ţi tu vezi că nu poţi!
Tu nu poţi decât să-înoţi.

-Bine! zise raţa-aşa
Eu mă duc şi-oi înota.

-Du-te că nu poţi scurma
Tu ştii numa' înota!

Într-o dimineaţă
S-a-ntâlnit lângă-un lac

[...] Citeşte tot

fabulă de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

râmă ascunsă -
două găini moţate
scurmă în pământ

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri care-au trecut,
Amintiri lăsate-n urmă
Ce ating ca pe-un sărut
Şi în conştiinţa scurmă...

catren de Vasile Zamolxeanu (9 ianuarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre riduri

Semnele vieţii trecute
pavoazează a mea frunte.
Anii trec şi lasă-n urmă,
brazde care viaţa-mi scurmă.

poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor

Cine îmi scurmă
Focul nestins
În care am închis
Visul din urmă?

Năvalnic dor,
Vâslind în vânt,
Peste pământ,
Porneşte-n zbor!

Părul mi-e nins,
Inima doare,
Dor ne-nvins!

Mă chemi tu, oare,
Spre Paradis,
Stea căzătoare?

poezie de Ştefan Ciuculescu din Umbra dorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor

Cine îmi scurmă
Focul nestins,
În care-am închis,
Visul din urmă?

Năvalnic dor,
Vâslind în vânt,
Peste pământ,
Porneşte-n zbor!

Părul mi-e nins,
Inima doare,
Dor ne-nvins!

Mă chemi tu, oare,
Spre paradis,
Stea căzătoare?

poezie de Ştefan Ciuculescu din Cuget nemuritor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Damigeană

Damigeană, damigeană
Bucuria mea de-plină
N-ai nici merit, n-ai nici vină
Când e vinul pe sprânceană

Cât aş vrea eu să te iert,
Bucuriile păgâne
Nu mai vor ca să mâne,
Impecabilul deşert

Şi regretele iar scurmă
După dramul de noroc
Să te văd plină la loc
Că pe urmă, că pe urmă...

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Că pe urmă, că pe urmă, Mintea sfredeleşte, scurmă, Cum să fac din damigeană, Un butoi, sau o budană?...

Iubirea asta e altfel

e ca o flacără care se transformă
într-o pasăre cu clonţ
de diamant atent şlefuit
scurmă în sufletul meu
culege ce a lăsat acolo
sămânţa unei iubiri
care va rămâne o amintire frumoasă
o flacără ţâşneşte din ea
e liniştea mea scoasă din cuib

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Respiraţie alb negru

Sinuzita nebuniei mele
Are răsuflări rebele
Pe o nară simt cum fuge moartea
Cu mirosul ce-npute mintea

Cealaltă aleargă viaţa
In lupii de ambre cetini
Infruntându-se cu paiaţa
Umbrei ce scurmă cu pinteni

Printre poienile de versuri
Legând venele de izvoare
Cu dresurile de gheare
În trăiri de aisberguri

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!