Poezii despre scenariu de teatru
Rezultatele următoare se referă la oricare dintre termenii căutați. Pentru rezultate care includ toți termenii, se poate efectua o căutare strictă.
Rezultate pentru scenariu de teatru în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Teatru nocturn
viața este o imensă scenă de teatru
eu am avut mereu un rol secundar
pe strada veseliei la numărul patru
scriu un scenariu sub bătrân lampadar.
se-aprind luminile în vechiul castru
rugăciunile se rostuiesc pe sărindar
viața este o imensă scenă de teatru
eu am avut mereu un rol secundar.
e liniște în orizontul meu albastru
trăiesc iubirea ca pe-un sublim dar
noaptea târziu mă mângâie un astru
colorând în roz file din calendar.
viața este o imensă scenă de teatru
eu am avut mereu un rol secundar.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre noapte
- poezii despre teatru
- poezii despre roz
- poezii despre religie
- poezii despre numere
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre calendar
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Somnul tău agitat
văzută din spatele ne-nașterii
viața e o moarte inversă
e ca și cum ai privi lumea
din spatele oglinzii de unde
tu vezi totul iar cei de dincolo
nu văd nimic
nu e un scenariu de film sau
o piesă de teatru
e doar somnul tău agitat
din cauza căruia te trezești
brusc căzut din pat
în lumea oamenilor de aici!...
poezie de Emilian Mirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre somn, poezii despre moarte sau poezii despre filme
Nostalgiile cuvintelor (5)
Mă întreb când a făcut Dumnezeu
Moartea
Viața pare doar un popas
în lunga călătorie
în care-i suntem însoțitori...
Sau poate Moartea
a fost mai întâi
iar viața e doar un capriciu al
Creatorului
ca o evadare din monotonie...
Ca o vizită la Grădina zoologică
în care noi suntem cei
din spatele gratiilor
și ne primim zilele în rații
sau ca la o piesă de teatru
în care Moartea e regizorul
ce poate modifica
oricând
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre zoologie, poezii despre zile, poezii despre timp, poezii despre grădina zoologică sau poezii despre cuvinte
Sala de teatru
când Soarele își trăgea cortina peste zi
patul nostru conjugal
devenea o sală de teatru
trăiam iubirea fără să o mimăm
ca într-o piesă de succes
jucată mereu cu casa închisă
ridicam mereu umbrele noastre în picioare
în aplauzele propriilor inimi
poezie de Gabriel Petru Băețan din Rugăciunea nefericiților (1 septembrie 2013)
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre succes, poezii despre picioare, poezii despre jocuri, poezii despre inimă, poezii despre căsătorie sau poezii despre Soare
fiecare scenariu
de supraviețuire
o dramă în care
întotdeauna mor ceilalți
catren de Luminița Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre supraviețuire
* * * (La fel ca-n teatru scena lumii este)
La fel ca-n teatru scena lumii este.
Jucăm într-un balet fără de veste:
Când cineva ar vrea fierbinte
Să-și facă drum spre titluri mai propice,
Nu-i bai să-și obosească mintea -
De-ajuns piciorul să-și ridice.
poezie clasică de Mihail Lermontov, traducere de Ion Hadârcă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dans sau poezii despre balet
Fiecare zi e un scenariu de vise
De când te-am întâlnit femeie,
inima mea e ocuptă cu dragoste
și așteptările se înmulțesc mereu
ca ierburile primăvara.
Fiecare zi e un scenariu de vise
pe care le rup din gânduri și le contest
cu fiecare clipă care-mi încearcă instinctul
ori fug de culorile alb negru.
Ceva minunat mă ispitește prin trup
de pornesc să ajung la negrăitele cuvinte,
să-mi creeze starea de cântec și dans
în care formele-i desenează mișcarea.
Nu știu ce s-ar întâmpla fără tine iubito,
tu ești lumina prin care pășesc
spre orizontul care merge odată cu noi,
dar nu ne grăbim, vrem mai întâi să trăim
întreaga poveste.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre primăvară, poezii despre negru, poezii despre muzică, poezii despre mișcare sau poezii despre instinct
Simple figurine de lut
Sunteti simple figurine de lut!
Pe o scena in care eu nu am vrut, nu am putut... nu m-am nascut
Eu m-am nascut... m-am nascut in foc!
Pentru ca am o scanteie ce in suflet imi tine loc
De pustiu, de etern, de umbra rece
Ce a cuprins lumina mea care am aruncat-o peste voi si a reusit sa o inece.
Acum stau si doar privesc indiferent
Cine o sa castige, care este mai bun, chiar daca toti aveti acelasi argument
Ce va face fericiti, impliniti, va face sa iubiti
Chiar daca in fiecare zi inlocuititi
Zeul ce il venerati cu o alta stea
Cerul vostru este plin de El... este plin de Ea.
Privesc in fiecare zi aceeasi piesa de teatru slaba
In care am primit si eu rolul meu ca pe-o silaba
Dintr-o carte care ma face tot mai resemnat... tot mai confuz.
De aceea am ales sa stau deoparte, iar invitatia la dans sa o refuz.
Sunt un regizor slab, iar voi nu ma auziti!
Dar totusi nu-mi vorbesc doar mie, caci stiu ca tu ma asculti
Suflet pierdut ce joci atat de bine al tau rol
De inger in acest iad, de speranta vie in acest gol
[...] Citește tot
poezie de Manuel Gabriel Danca (15 iunie 2011)
Adăugat de Manuel Gabriel Danca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre suflet, poezii despre schimbare, poezii despre lut, poezii despre iad sau poezii despre foc
Fișier
Dacă dispui
de un fișier adecvat
poți să scrii poeme
cât cuprinde perpetuu
un scenariu elocvent
câtă ipocrizie acum
mai poate să fie
produsă indusă
și juxtapusă ades
pe false interese
în defavoarea omului.
poezie de David Boia (1 octombrie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, citate de David Boia despre poezie sau poezii despre fățărnicie
Un teatru fals
Din "frumos" mă retrag în dizgrație.
Nu dorit-am nicicând vre-o ovație.
Artele apun din generație
În generație. Exclamație!
Cine să ia în considerație
Quintesența în versificație?
Mi-e milă, îți spun, de tine, nație.
Sărăcești în acte de creație.
Urmăritori sunt doar de senzație,
De fală, faimă. Spoială!!! Dar ție
Ce au a îți lăsa drept avuție?
Mai nimic. Un teatru fals, în beție.
Fie-mi aceasta ultima prostie:
Din "frumos" mă retrag în dizgrație.
poezie de Cristian Cruți
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prostie, poezii despre frumusețe, poezii despre celebritate sau poezii despre artă
<< < Pagina 1 >