sarea

Sarea şi piperul

Dragă soţioară, să îmi ierţi dojana:
Sarea şi piperul nu se pun cu cana;
Altfel, fără voie, o să strici mâncarea
Şi nu mică-ţi fi-va apoi supărarea.

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (1 aprilie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

eu îţi dau sarea
din pumn
tu îmi dai sarea
din cer
nu eu am ales
să mă nasc
la ceasul când
soarele se ascunde
stingher
în cel mai înalt
pliu al lunii

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrima, soră cu sarea

Din culoarea sidefie
A nisipului cernut
Marea -n sindrofie
Murmură al ei trecut

Soarele urcă spumat
Valul sărută un mal
Cerul priveşte mirat
Inima agăţată-n coral

Luna oglindită-n val
Amintindu-mi de tine
Uşor pluteşte un voal
Din vara cea fierbinte

Aerul străbate zarea
Mă sărută pe obraz
Lacrima soră cu sarea
Picură nu -mi dă răgaz

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E chimie

să extragi sarea din lacrimi
apoi s-o presori pe carnea
tăiată felie cu felie
sare pui şi în cafeaua
de dimineaţă să te trezeşti
întinzând foi cu formule chimice

lacrimile rămân apă chioară
de răcorit inimi înflăcărate
le-ai putea folosi la spălat obrazul

apa rămasă şi sarea din lacrimi
se folosesc la făcut vrăji
dezlegat iubiri şi aducerea iubitului
nebun la picioarele tale

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sarea

cum să începi o poezie de dragoste
dacă nu
cu un cap de ingenuă acuzare acoperit
cu o bă
scuţă drăguţă din macrame
gura da
se umple cu plămân antrenat şi cu sare
sarea re
spiraţiei frumos mirositoare a unei mochete (?!)
cu pete
numai câteva pete de sânge în locul
în care
nasul a coborât mult prea jos
gura da
a urcat prea mult sos
pe acei
pereţi aproape şi departe şi oricând
de un c
alm glacier... imaculat

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

minciunile tale mă vânează
îmi surâde veninul în spate
îţi gust sarea şi-mi lăcrimează
celulele toate

îmi surâde veninul în spate
arc încordat să pocnească
duh, carne, armia îngerească
agoniile toate

îţi gust sarea şi-mi lăcrimează
geniul văzului pelinuri uscate
minciunile tale mă vânează
cu literele toate.

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ţara mea de abandon,
Ca sarea ce-a ajuns pe rană,
Pe lângă virusul Dodon,
Avem şi unul cu coroană!...

catren de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimi

cu un vis mai aproape
de ţărmul fierbinte
ultimul val
sparge sarea din el
şi naşte un altul

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De nu vor fi mereu flambate
Sarea şi piperul vieţii,
Vor fi sigur bulversate
În tigaia realităţii.

catren de Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sarea dintre pagini

Înainte de masacru,
vajnicii orăşeni vor
lua biciul şi muzica de
care au fugit până atunci
va fi inspectată la nanosecundă,

fiind forţată, precum o felie
dintr-un minut beat de milenii,
să ne arate tuturor, fără nicio
Evanghelie în mână,
câte cioburi
de oglinzi primeşte într-însa.

Căci bietele canale din noi,
după ce metale ofticoase le
vor fi eliberat de slănina
antică,
ar ajunge cam ruşinate pentru
lipsa din
irisul lor a seminţelor

[...] Citeşte tot

poezie de Alexandru-Valentin Petrea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!