ridicare în slăvi

plic

Plicul

Ocultă rampă de lansare
În slăvi a unui impostor
Şi-un mijloc fin de prezentare
Cu conţinutul inodor.

definiţie epigramatică de Gheorghe Şchiop din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tradiţii româneşti

Ieri, ne ridicarăm IA,
Sus, în slăvi, în România,
Iar de-acum, ne dăm silinţa
Să ne ridicăm... CATRINŢA!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi ridic duşmanii în slăvi. Îi aşez mai presus de mine, cât mai aproape de fulgerele cerului.

aforism de Valeriu Butulescu din Imensitatea punctului
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamna eu nu sunt Dedal, eu nu ridic oamenii in slavi ca sa aiba de unde sa cada. Pe vb, [...] | Citeşte tot comentariul

Unui poet înfumurat

Pentru puţinul publicat
În slăvi atât l-au ridicat,
Că nu s-a îndurat apoi,
Să mai coboare printre noi!

epigramă de Gheorghe Chirilă din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Francofil... până la un punct

La lumina rece a unui neon,
Îl ridică-n slăvi pe Napoleon,
E adevărat că noaptea târziu
Uită de coniac, şi-o dă pe rachiu!

epigramă de Alex Dospian (martie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

O societate liberă

În vremurile actuale,
Când nu sunt represalii,
Coboară oamenii-n canale
Şi urcă-n slăvi... canalii.

epigramă de Corneliu Păunescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există atât în zilele noastre cât şi în trecut multe lucruri minunate şi nobile care n-ar fi fost niciodată nici minunate, nici nobile dacă poeţii nu le-ar fi ridicat în slăvi.

citat clasic din Par Lagerkvist
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şeful de post din Izverna era să sară în aer

Cei din comună ne pot zice
Că-s fericiţi (de nu mai pot)
Şi-n slăvi au vrut ei să-şi ridice
Şeful de post (cu post cu tot)!

epigramă de Marian Grigore Dobreanu (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când mama nu mai putea de obosită şi se lăsa câte oleacă ziua, să se odihnească, noi, băieţii, tocmai atunci ridicam casa în slăvi. Când venea tata noaptea de la pădure din Dumesnicu, îngheţat de frig şi plin de promoroacă, noi îl spăriam sărindu-i în spate pe întunerec. Şi el, cât era de ostenit, ne prindea câte pe unul, ca la "baba-oarba", ne ridica în grindă, zicând: "'tâta mare!" şi ne săruta mereu pe fiecare. Iar după ce se aprindea opaiţul, şi tata se punea să mănânce, noi scoteam mâţele de prin ocniţe şi cotruţă şi le flocăiam şi le şmotream dinaintea lui, de le mergea colbul; şi nu puteau scăpa bietele mâţe din mâinile noastre până ce nu ne zgâriau şi ne stupeau ca pe noi.

Ion Creangă în Amintiri din copilărie
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vacanţa mare!

Dintre anii mei de şcoală
Alegând la întâmplare,
Mi-a plăcut, fără-ndoială,
Cel mai mult... vacanţa mare!

Nu aveam clipe s-aud,
De citit, de studiat,
Ori vreuna să asud
C-aş fi prins la copiat,

Cărţile, de le-atingeam,
Fin, cu deştele, un pic,
Se-ntâmpla când mă-ncingeam
La vreun poker sau şeptic...

Uitam zile ce-am chiulit
De la ore de poveşti,
Şi de şuturi ce-am primit
După meciuri pe Giuleşti,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!