revelatiile durerii

Hamlet: Acestea pot să pară perfidii şi-s lesnicioase pentru fiecine. Dar ce e-n suflet întrece ceea ce se vede. Celelalte-s doar amăgeli şi straie ale durerii.

replică celebră din piesa de teatru Hamlet, Actul I, Scena 2, scenariu de William Shakespeare (1599), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Judecătorul: Măria ta, un om sub anestezie se ridică deasupra durerii sale. O asemenea practică devine subversivă într-un stat totalitar, într-un stat în care teama de durere e totul.

replică din piesa de teatru Dracula (Carnavalul durerii), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regizorul: Aceasta e umilinţa... Nu pot fi om, am prea puţin tupeu! Ce lecţie de suferinţă... Şi mă credeam deasupra durerii... Iată la ce duce un text imperfect. Scris în grabă... Am creat forţe malefice pentru a da pregnanţă binelui! Credeam în armonia contrariilor... Am personalizat haosul, dând nume pietrelor, dăruind putere şi judecată unor fluturi... Nu pot fi om... Am încercat zadarnic.

replică din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam: Maestre! Vorbesc cât se poate de sincer! De vreţi să vă salvaţi, lepădaţi-vă de aceste versuri! Chiar dacă vă e greu... Ardeţi-le...
Poetul: Dar ele ard mereu. Sunt numai flacără. Un rug aprins!
Adam (speriat): Rugul acesta trebuie grabnic stins...
Poetul: Nu pot să-l sting... "Sunt doar o biată urnă cu zgurile durerii"...
Adam: Iertaţi-mă! Aveţi un suflet prea mare pentru vremurile acestea mărunte... (Speriat). Ce să fac? Ultimele resturi ale conştinţei mă îndeamnă să vă ajut... iertaţi-mă...
Poetul: Vino lângă mine, străine! Ce dacă eşti călău?... Vino şi vei primi iertarea mea! "Hai, vino cum te afli, în haina ta de crime"... Iertat să fii!

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dracula: Freamătul unui cimitir în devenire. Natură moartă cu oameni vii. Dinamismul lucrurilor cufundate în nemişcare. Toate acestea, într-o notă optimistă, pentru că, repet, e vorba de un carnaval. Asta mă aşteptam să văd! Asta înseamnă teatralizarea sentinţei, domnilor! Şi ce-am văzut? Ochii sticloşi ai morţii mă sfidau printre ramuri. Ridicol! Totul era inert şi rece. Nefiinţa umpluse pădurea şi era doar ora nouă dimineaţa. O tăcere de gheaţă, pe care nici corbii nu îndrăzneau să o tulbure. Ici-colo, bălţi de sânge închegat, ireal, dubios, ca o pastă de tomate. Ce-aţi făcut? Unde e vitalitatea acestei scene? Au nu trebuia să faceţi voi spaima să vibreze? Moartea este tot artă, domnilor! N-aţi înţeles nimic din estetica morţii! Asta numiţi voi vizualizarea durerii? Unde era muzica? De ce nu s-au auzit câinii urlând? Unde erau poeţii? Ah, poeţii, aceste spirite minunate care ştiu să facă durerea să rimeze.

replică din piesa de teatru Dracula (Carnavalul durerii), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veronica Mars: S-a întâmplat ceva?
Logan Echolls: Veronica, nu mai pot continua aşa. (Veronica îl priveşte şi este confuză.) Ştii, m-am tot gândit... relaţia noastră nu merge. Şi nu cred că mă ridic la nivelul aşteptărilor tale în privinţa mea... nu mai pot îndura sentimentul că sunt o dezamăgire pentru tine.
Veronica Mars: Logan, eu nu...
Logan Echolls (o întrerupe): Aşteaptă, lasă-mă să termin ce am de spus, bine? Şi mai e un lucru... mi-ai spus că tu nu concepi ideea de a a-i lăsa pe alţii să te ajute.
Veronica Mars: Nu am spus asta...
Logan Echolls: Dar se apropie de ce ai spus tu. Şi ştii ce? Eu nu concep ideea de a sta deoparte. (Veronica dă din cap afirmativ.) Şi mai cred că putem alege. Cred că putem alege să suferim acum, dar să supravieţuim durerii... sau să rămânem împreună şi să ne confruntăm cu o durere insuportabilă mai târziu. Aşa că eu sunt în favoarea ideii de a suferi acum. (Încep amândoi să plângă.) Dar voi fi mereu alături de tine... în caz că vei avea nevoie de ceva. (O sărută pe frunte.) Dar tu nu ai nevoie niciodată de nimic.

replici din filmul serial Veronica Mars
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!