practică medicală

Haiku

de ziua mamei -
alertă medicală
în toată ţara

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Certificatul

azi nu
foarte la şcoală nu
pe e
motiv de boală medicală un
certificat

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Certificat de liberă practică

unii mai devreme
cei mai mulţi după ce au trecut
pragul şcolii
au intrat împreună cu literele
într-un joc de lungă durată

o vreme s-au jucat
de-a v-aţi ascunselea
descoperind împreună
tainele unui nou univers
iar după neobositul exerciţiu
de comun acord
şi în bună înţelegere
au parafat certificatul
de liberă practică
mergând împreună
spre noi şi minunate descoperiri

după acumulări de izvoare
cu apă cristalină

[...] Citeşte tot

poezie de Vasilica Grigoraş din Stropi de toamnă verde
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natura naturii ( extras din "Omul lent" )

De ce iubirea, chiar acel fel de iubire pe care pretinde el c-o practică,
are nevoie de spectacolul frumuseţii pentru a fi adusă la viaţă?
Ce au, la modul abstract, de-a face picioarele frumoase
cu iubirea sau acea materie cu dorinţa?
Ori e vorba doar de natura naturii, despre care nu se pun întrebări?

poezie de J.M. Coetzee, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veşnica evaziune

Evaziuni în mod frecvent,
Se-ntâmplă, dar cum e ştiut
Impozitul mai de temut
E ortul popii, evident
De el nu scapi, e permanent,
Ca "fisc ceresc" e cunoscut
Şi mulţi de-ai noştri ar fi vrut,
Să-l ocolească, indecent
Dar în condiţii-aleatorii,
Şi-aici evaziunii, sportul,
Cu mult succes, din "vechi istorii"
Îl practică adesea mortul
Căci sărăntocii, cerşetorii,
Îi păcălesc pe popi, cu "ortul".

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semn de carte

(mozaic)

păstrând gustul
de iarbă verde şi zboruri-
semn de carte.

scârţâitul paşilor noştri
pe gheaţă-
iubire dezacordată.

prin viscol,
doi bătrâni
cu grâu încolţit spre altar.

degerături-
coadă pentru
câţiva peşti congelaţi...

ochi închişi,
înfruntând crivăţul...

[...] Citeşte tot

poezie de Anişoara Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Desmodus rotundus

într-o lume în care iubirea contează tot mai puţin
în care tot mai mulţi oameni sunt precum liliecii
mamifere minuscule cu aripi de satană
cu capetele atârnate oriunde şi oricând
coborâţi din peşteri întunecate de propriile lor corpuri
am învăţat că botniţa e cea mai practică bijuterie

în mine răsună cuvintele nespuse
în ei ecoul sângelui băut

poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frate, frate, dar brânza...

Trăind în lume temporar,
Când va pleca nimeni nu ştie
Ne pregătim de veşnicie,
Iar cum va fi, n-avem habar
Deşi apare cam bizar,
Mă antrenez, fir-ar să fie,
Şi nu o spun în băşcălie,
Ci fac aceasta-n mod "plenar"
De-aceea, bând câte-un clondir,
Fac practică în cimitir
Şi, la un Doamne miluieşte,
Crucit privesc la gura gropii,
În timp ce mila-n mine creşte:
Dăduse-un popă, ortul popii!

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descântec de poem

Se practică la naştere
După o tradiţie absconsă
Sau după legea reveriei
Menit pururi să renască
Minune a mistificării în spirit
Din florile feerice ale zări
La orizonturi de grandoare
Bucuria a viselor celeste
La rezonanţă cu eonii din noi
Motiv evident de visare
Treziri iminente din repaus
Activând răsărituri din sine
Moment de speranţe solemne
Întrezăriri cu adiere de lumină
Conversaţii cu tentă azurie
Modelând riguros străluciri
În decor de repere determinante
Cu pace îngerească spre eden.

poezie de David Boia (30 aprilie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

În ziua–n care se–aştepta zăpadă
Şi numai moartea–n arbori se–auzi,
Văzut–am o măicuţă stând în stradă,
Căreia i–e ruşine a cerşi.

Cu mâinile ne-ntinse–a rugăciune,
Ea nu ştia că–n suveranul stat
Cerşitul a ajuns profesiune
Şi toţi o practică neîncetat.

Copil al dorului, cu ţara–n soare,
Apropiindu–mă i–am dat un leu,
Plângea în ochii ei chiar Dumnezeu,
În mine ceru–nţelegeam că doare

Şi n–am mai auzit nici un cuvânt
Şi cerşetoarea ruşinată–n pripă
Când s–a plecat mi s–a părut o Clipă
Ce–şi ducea–n spate propriul mormânt.

poezie de Traian Vasilcău din Moartea în premieră (2001)
Adăugat de Traian Vasilcău
Comentează! | Votează! | Copiază!