pop

Renasc

renasc odată cu renaşterea ta –
un rod pe ram,
un fruct în pârgă,
o sămânţă,
pumnul de cenuşă răsădit pe drum
atât,
aş vrea să fiu prinos
Cunoaşterii- Cuvântul,
cuvântul nerostit în pripă,

tu, în drumul tău,
lasă păsările călătoare,
lasă-le să zboare,
lasă-le să zboare...

ţi-e sufletul îmbobocit
de soare,
lumină,
iubire şi credinţă,
lasă păsările călătoare să zboare,

[...] Citeşte tot

poezie de Stelu Pop din Cine sunt eu? (19 mai 2016)
Adăugat de Stelu Pop
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pop-cornul

Vechi de şase mii de ani,
De-unde azi sunt mexicani,
Foamea el ţi-o păcăleşte,
Însă nu prea te hrăneşte.

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (7 decembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

O iubire de toamnă

... doar o rază de lumină,
şi o pată de culoare,
nori ce pleacă,
vânt ce vine...

lucrurile, toate,
cântă în mirifica grădină-

totu-i vis...
e simfonie pe paleta de culoare...

lumea, toată, se cufundă

într-o mare de iubire.

poezie de Stelu Pop din Cine sunt eu? (2016)
Adăugat de Stelu Pop
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vătaful PSD-ului, infractorul Liviu Dragnea, l-a pus ministru al Educaţiei pe Liviu Pop, numit batjocoritor de presă şi "Liviu Genunche" (pamflet)

Românaşii mei de soi,
Ce blestem o fi pe noi?
Ăştia pusu-ne-au ministru
Iar un agramat sinistru!

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (29 iunie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Beneficiul plânsului

Plânsul mistuie suspinul,
Diluând grija şi chinul,
Primenind orice fiinţă,
Spălând orice umilinţă.

Prin clocotul efervescent,
Pune balsam pe sentiment,
Dizolvă oful strâns de dor,
Şterge ce nu-i folositor.

Izvor cu picurul prelins,
Destinde sufletul învins,
Taie mândria cu onor,
Deschide cale spre nou zbor.

poezie de Viorica Pop (decembrie 2010)
Adăugat de Viorica Pop
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un cântec

Am auzit o dată un cântec dedicat unei mari victorii.
Nu era cântat de către o voce, ci de vânt.
Nu era produs de mâini, ci de picăturile de apă din pădure.
L-am auzit doar o dată, dar a rămas cu mine de atunci.
Vino, ia-mă de mână şi te voi conduce spre izvorul lui.

poezie de Alexandru Pop
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viitor anonim

Investigaţiile au dat greş
iar viteza luminii suferea oarecum...
şi nu se putea prinde de-o retină obosită,
bolnavă, poate prea plictisită.
Marile puteri au trăit bine,
într-o colaborare pragmatică a corporaţiilor,
inventând o piaţă de dependenţi
şi născocind:
"Noile Noastre Necesităţi!"

Dar ei ştiu...

veţi vedea şi voi:

au plătit cu propriul viitor!

poezie de Cristian Pop
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai lumina

Numai lumina susţine înălţimea plopilor.
Prin lupa uitării,
drumurile sunt oase albe impecabile.
Numai lumina reazămă gardurile.
Eu insist să fiu stropul de apă
stâlpilor să le crească fire,
catargelor steaguri, plopilor frunze.
Surâsul cinic pe chipul luminii.
Cine dintre noi doi va învinge?

poezie de Lucian Pop
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mici eşecuri

Nu orice lucru început,
Bine croit sau conceput,
Îl poţi conduce spre final,
Punând uşor şeaua pe cal.

Îl poţi porni, îl poţi opri,
Te poţi retrage, răzgândi,
Abandonezi având motiv,
Sau te blochezi în obiectiv.

Zicând că n-a fost să fie,
Visul pare fantezie,
Ce-ai început se năruie,
Când nimeni nu mai stăruie.

poezie de Viorica Pop (8 mai 2011)
Adăugat de Viorica Pop
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţiganca

În cărţile ei afumate,
Ţiganca iubea un aromân
căruia-i netezea aspru obrazul
cu cele negre, două cozi
ca-ntr-o balanţă împletite
în focul ce mocnea bătrân.

Din zâmbetul necazului albastru
în lumea care se prindea-n mister
până la mărul cel muşcat al fustei,
Ţiganca îi făcea din buze:
-Mânca-ţi-aş gura lu' matale
că alt nimic nu am să-ţi cer...

poezie de Ileana Pop-Nemeş din Sub cerul meu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!