placuta

Rondelul lenii

Grea e lenea, dar plăcută,
Ca odihna fără muncă
Şi mâncarea ce-i făcută
Din cârnaţi picanţi, cu şuncă.

Leneşul doar dă poruncă
Să-i dai apă ne-ncepută;
Grea e lenea, dar plăcută,
Ca odihna fără muncă.

Ar bea zeamă de cucută
De ar şti că nu-l aruncă
În tenebră de speluncă,
Unde moartea îl sărută...

Uşoară-i lenea şi plăcută!

rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ronddell leneşului

Doare lenea, da-i plăcută,
Leneşul adoarme-n fân,
Osteneala-i prefăcută
Transformatu-la-n bătrân.

Peste somn s-a pus stăpân,
Lasă munca ne-ncepută;
Doare lenea, da-i plăcută,
Leneşul adoarme-n fân.

Ar bea zeamă de cucută,
De ar şti că-i mai rămân
Zile lungi cu capu-n sân
Până moartea îl sărută.

Dulce-i lenea şi plăcută!

rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coadă plăcută

la coadă la carne femeia nu
mai oase locuieşte de-o vreme
tăcută.
coadă plăcută! aude o voce cusută
cu sârmă la râtul pe roz al porcului netranşat.
abruptă
ridică a spută un supliment de bordură: trimite
proiectile în abatorul
de peste
coridorul unu european – ki
lele de energie îi provin din diaspora! tri
lurile di
n coadă se-aud chiar din coadă iar sexul
inexistent îi vine din obligaţii
cu vene
învinse la maxim şi răsucite
în tubul încheieturilor!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E noaptea suavă şi osânda plăcută

E noaptea aproape-nspre orele două,
Când visele strâng nectarul din sâni
Şi scutură pulberi albastre prin rouă
Privirea-ndrăzneaţă din ochii păgâni.

E noaptea atinsă... de o vie chemare,
Când coapse nebune... şi albe mă vor,
Adânc a pătrunde în miezul de floare,
Năvalnic... ca apa, semeţ... ca un zbor.

E noaptea plăpândă, sfioasă şi plină,
Când clipe rebele în cupe se ascund
Şi fluturi ce aleargă spre clipa divină
Turna-vor în tine... amorul... profund.

E noaptea suavă şi osânda plăcută,
Când fulgeră gânduri şi astrele cad
La porţi de izvoare, iar luna-i tăcută,
Ca cetina verde... sfinţită... de brad.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrima din ochi căzută,
linişteşte sufletul.
Trăirea e mai plăcută,
înfloreşte zâmbetul.

catren de Dumitru Delcă (octombrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcerea...

Tăcerea nu e
De aur.
Plăcută nu e,
Căci nimeni
Nu spune,
Ce frumos
A tăcut.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un prieten bun şi drag,
Când îţi apare în prag,
Simţi o mare bucurie
Şi-o plăcută armonie.

catren de Sabina Drulă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deceniu

Când ai apărut, erai ca vinul roşu şi ca mierea,
Iar gustul tău îmi ardea cu dulceaţa lui gura.
Acum eşti ca pâinea coaptă dimineaţa,
Moale şi plăcută.
Îţi ştiu savoarea şi rar te mai degust,
Dar sunt absolut îndestulată.

poezie de Amy Lowell, 1874-1925, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Contrafacere

Bucătăreasa mânuia aerul dulce şi emailat,
ceasurile fierbeau în sos de secunde,
insectele în pereţi dormeau în insectarul
de fontă cu coadă de lemn şerpuitoare...
Maestrul aştepta la masă celălalt capăt
al mesei într-o dispoziţie plăcută.
În farfurie femeile picau în vertij.
Era o după-amiază contrafăcută.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paralele intersectate

Te admir
pentru că ştii să te faci
plăcută,
doar tu îmi iei sufletul
şi mi-l înfăşori
în straiele primăverii
când eu strănut
sufocat dulce de polenul
de pe buzele-ţi,
mai ştii
când îmi desenai trupul
în menghina
coapselor tale?

poezie de Ion Ţoanţă
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!