Poezii despre panica
Rezultate pentru panica în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Fum
Fumez și fumul, în panica orei,
mă sugrumă ca eșarfa Isadorei
pentru că nu mă iubești.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre fum
- poezii despre timp
- citate de Nina Cassian despre timp
- poezii despre panică
- poezii despre ore
- poezii despre iubire
- citate de Nina Cassian despre iubire
- poezii despre fumat
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Un atac de panică
Să-l tratezi cu panglică
Îl legi cât mai peșin
Și îl declari clandestin
catren de David Boia (9 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre legi
Regie
Gri de mare
galben de spin
alb de sare
verde de vin
floare de panică
orb de lună
picurând împreună
din portocala mecanică
poezie de Nina Cassian din De îndurare (1981)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre verde, poezii despre portocale, poezii despre galben, poezii despre flori, citate de Nina Cassian despre flori, poezii despre alb sau citate de Nina Cassian despre alb
Nevinovăție
O caisă și-un cais
alergau prin paradis.
Panica primordială
încolți sub o petală
tresări sub un cubelc
"ea nu pealcă, eu nu pelc
Nu de flică, da' ne calcă!
Eu nu pelc, nici ea nu pealcă"
(și-oamenii dintâi, buimacii,
le-au făcut semne cu macii)
poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rai sau poezii despre nevinovăție
Nu cred în moartea de apoi
E, he,
Ce mai așteaptă morții învierea,
Ca insomniacii dimineața.
Unii sunt depresivi,
Alții fac atacuri de panică,
Întrebându-se ce-o fi cu ea...
Mulți și-ar dori să moară,
Dar nu există moarte de apoi.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre insomnie, poezii despre existență, poezii despre dorințe sau poezii despre dimineață
Miraj
alb, prea mult alb
se aleargă în juru-mi
ca un carusel al morții
până când întunericul
devine lumină
apăs butonul de panică
salonul șase e gol
vidul ne macină
precum un concasor
pietrele albe din râu
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre râuri, poezii despre lumină sau poezii despre devenire
Ploaia
Peste sat stau nori grămadă.
Văzduhul s-a-întunecat.
Ploaia a început să cadă,
cerul rău s-a înfuriat.
Uraganul smulge pomii,
smulge țigla de pe case.
Fulgere spintecă norii
panica ne intră-n oase.
poezie de Dumitru Delcă (iunie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nori, poezii despre început, poezii despre uragane, poezii despre sat, poezii despre ploaie, poezii despre furie sau poezii despre copaci
Ambientală
Ai lăsat în lumea de afară
gândurile amputate ale febrei
cu care întorci spatele prizonier
voluntar
aceluiași recviem, nu contează împreună,
se aseamănă visele în fețele oglinzii
în spatele serii
pustiind în palme
rimele cu care te iubesc, ușa lumii de afară
sinteză la boală,
atacuri de panică în neputința
nu ai cuvinte.
poezie de Iulia Mîndrean din Valsurile omului de gheață (30 aprilie 2015)
Adăugat de B IULIA CORINA
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voluntariat, poezii despre visare, poezii despre seară, poezii despre poezie, poezii despre medicină, poezii despre gânduri sau poezii despre cuvinte
Panică
Când m-am poticnit de anii ce au urmat
Era cât pe ce sa îmbătrânesc
Și m- am speriat de moarte!
Mi-am julit tinerețea și luneca de pe mine
Ca pielea uscată de șarpe.
Ajutorul meu ai fost tu cu săruturile tale,
Care mi-au uns sufletul, un antiseptic
La fel de bun ca al mamei care pupă
Buba, când copilul se împiedică de ani.
poezie de David Daniel Adam (14 octombrie 2020)
Adăugat de David Daniel Adam
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi, poezii despre tinerețe, poezii despre sărut, poezii despre suflet, poezii despre sperieturi sau poezii despre mamă
Roșu perpetuu
Roșu sânge, diurn, nocturn,
febră a speței îndrăgostite.
Marele arbor interior
frunzele tragice ni le transmite.
E o memorie roșie, roșie,
care răsare, care apune,
de la vitala, continuă panică,
pân' la suprema ei sfiiciune.
Roșu din roșu, roșu spre roșu,
se învârtește spectrul înalt.
Sângele sclav al unuia suie
liber în sângele celuilalt.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de Mariana Albu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre roșu, poezii despre înălțime, poezii despre tragedie, poezii despre sclavie, poezii despre noapte sau poezii despre libertate
<< < Pagina 1 >