omul esit la blajin

Omul ieşit la blajin

... ape la maluri suspin
ape de valuri frânte
au şi ele blajin
au şi ele morminte

surpă din stânсa penin
timpul ce curge cuminte
au şi munţii blajin
au şi munţii morminte

codrii murmură senin
muguri în loc de cuvinte
au şi codrii blajin
au şi codrii morminte

soarbe paharul cu vin
muşcă din tainele sfinte
omul ieşit la blajin
omul ieşit la morminte...

poezie de Iurie Osoianu (10 aprilie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul stil şi omul caţă
Omul duşman, omul frate
Dacă îl citeşti din faţă
Ştii pe cine are-n spate!

catren de Corneliu Sofronie din Fericirea de a fi cal
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

SFÂRSIT de PRIMĂVARA

Pe cărări de primăvară,
Am esit din casă afară,
Iarba de acum e mare,
Peste tot cântări şi soare.

Orizontu-i o splendoare
Se deschid ferestre-n larg,
Valuri verde de culoare,
Primăvara este-n prag.

Cântă ciripit de păsări,
Duios inima mi-a ating,
Cântă mai mulţi autori,
Care cântă, care plâng.

Aş cânta şi eu cu ele,
Vocea nu-mi este de miere,
Mă-nconjoară rândunele.
Eu vorbesc cu pasarele.

poezie de Ludmila Maciuga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verset blajin

afară-i vreme caldă, cu vânt ce lin adie
şi stele care scălda a nopţii feerie
în apele luminii şi-n razele tăcerii
ce curg în drepte linii prin prizma primăverii

şi Paştele se trece cu moarte iar pre moarte
călcând destinul rece, făcând la lume parte
de veşnica iertare prin veşnica iubire
prin Fiul care moare pe crucea prorocirii...

şi iarăşi reînvie ducând păcatul lumii
şi duc-se pe pustie în hăurile humei
şi noi iertaţi în toate venim la cimitire
sorbind eternitate din cupa manturii

şi pomenid plecatii cu pâinea- trupul Lui
sorbind din revelaţii şi vinul nimănui...
... şi vremea-i ca-n psaltire cu soare şi senin
şi lume -n cimitire şi Paşte de Blajin...

poezie de Iurie Osoianu (2 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul bun şi omul rău

Omul bun e o bomboană,
Rău-ţi pune sare-n rană.
Omul bun te vindecă,
Omul rău te spintecă.

poezie de George Budoi din Bunătatea şi răutatea (12 iunie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna

luna-i mai aproape de om
decât a fost vreodată
omul de lună
omul acuma-i de neon
omul acuma-i din plastic
omul modern e fantastic
omul acuma-i un phone
dar, vai!
nu e deloc un smartphone.

poezie de Alexandru Vlad
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cantec

N-a fost să fie mai frumoasă pasăre decât omul
Inima lui cuib de nesfârşite iubiri
Cerul, corola albastră pe care se aşează norii să plângă
O imensitate pământul cu greieri cântând,
Lasă-ne Doamne mereu liberi
Azi şi mâine şi poimâine,
E-o vreme când vom zbura singuri spre Tine.

Dumnezeu din când în când
Obişnuieşte să ia câte o mână de stele
Blajin, le împrăştie peste pământ
Răsar atunci oameni lumină...
Ia uite-i cum aleargă mângâind ierburi,
Nu-i aşa Doamne că pământul e-o minge?

poezie de Valeria Tamaş
Adăugat de Ildico Asandei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul spân şi omul roşu

Ascultă ce îţi spune moşu':
Să te fereşti de omul roşu
Şi – crede-mă, că-s om bătrân –,
Să fugi cât poţi de omul spân!

poezie de George Budoi din Cugetări versificate (25 iunie 2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul şi omul său

Pentru mine nu conteazâ
decât omul
omul şi ideile sale
sunt ceea ce pentru mine
e un dumnezeu
îndeajuns.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul bun şi omul rău

Omul bun dă ajutor,
Răul e respingător.
Omul bun îţi dă iertare,
Răul cată răzbunare.

poezie de George Budoi din Bunătatea şi răutatea (11 aprilie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!