odoare

O doare sufletul când priveşte la odoare.

calambur de David Boia (25 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Catedrală

Dau năvală bucuroşi,
Credincioşii la odoare,
Şi-s aşa evlavioşi,
Că se calcă în picioare...

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Excelenţei sale modestiei mele

Modestia nu mai are răbdare
îşi pune singură cenuşă în cap
îşi face din lacrimi odoare
şi-mi promite de ea să nu scap

Îşi pune singură cenuşă în cap
lumea o ghiceşte din păcate
şi-o scutură cică de praf
şi din aceeaşi pricină o bate

Lumea o ghiceşte din păcate
şi-i face din lacrimi odoare
mergând pe genunchi şi pe coate
modestia nu mai are răbdare

Şi-mi arată de ea cum să scap
s-o pun drept cruce la cap

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (21 februarie 2003)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vodca încălzirii noastre

Acum, când cu reci odoare
A venit iarna, drăguţa,
Ne-ncălzim, în dormitoare,
Dându-ne cu "Săniuţa"!

epigramă de Gheorghe Burghelea din Cu epigrama la asalt (1998)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

bordel

Bordelul (definiţie)

Boarfe, vechituri, odoare,
Siluete, domni, "uşoare",
Kitschuri roşii la intrare,
Preţuri grele de vânzare!

definiţie epigramatică de Gheorghe Gurău (iulie 2012)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui avar

Odoare scumpe, flori pe masă,
Pe dulci covoare de mătasă,
Pisici de-Angora, câini de rasă.
Sus, prin cerdace- curg zefiri.
Te miri ce n-are-această casă.
Dar n-are musafiri!

hexagramă de Nicolae Crevedia din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucruri de valoare

Bucăţele de bronz şi de sticlă colorată,
Cuie şi bricege şi sfori,
Păstrează-le în cutia secretă, cu lucruri rare,
Pentru că-s cele mai scumpe odoare;
Înveleşte-le cu atenţie,
Ascunde-le cât poţi de bine, bucată cu bucată,
Ele-s adevăratele comori,
Dar părinţii nu vor şti asta niciodată.

poezie de Annette Wynne, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bine-ai venit!

Bine-ai venit în toamna mea de aur
Iubito cu o lume la picioare
Cocori schilozi ce nu mai pot să zboare
Şi pus sub embargou bătrânul graur

Orgolii calpe subţiind odoare
Averea risipită pe coclaur
Din tot pustiul, singur un balaur
Şi doar misterul ce ni se năzare

Renaşterea cu şansa sau norocul
Subit căderea dintr-o altă lume
Un ţărm de năzuinţi ascuns de brume
Şi mâna sorţii care face jocul;
Decorul fast şi plin de măreţie
În drum spre un izvor de apă vie

poezie de Ion Untaru din manuscris (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mulţi ani

Iată, anul e pe ducă,
Mulţumiri vă aduc vouă,
Noul an să vă aducă,
Chiar de ninge sau e rouă,

Bucurii şi fericire,
Multă, multă sănătate,
Ca un glob în strălucire,
Aş vrea să le-aveţi pe toate!

Mulţumesc, mi-aţi fost alături
V-am simţit mereu aproape,
Când citi-m-aţi printre posturi,
Voia bună nu mă-ncape.

Versurile mele, toate,
Vi le-am dat cu bucurie
Şi cu-n strop de suflet, poate,
Să le fie mărturie.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Tiger
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 52

Eu sunt ca cel bogat, cu cheia sfântă
Ce-l duce la comoara ferecată,
Dar care ceas de ceas nu se frământă,
Căci ar toci plăcerea minunată.
Şi-s sărbători solemne, îndepărtate,
Ce greu sosesc în fiecare an,
Rare ca nişte pietre nestemate
Ori ca un pandantiv de căpitan.
La fel şi tu, eşti cufăr cu odoare
Sau un dulap imens cu haine-o mie
Şi dintr-o clipă faci o sărbătoare,
Când te arăţi în lume cu mândrie.

Eşti binecuvântat şi-i dai prestanţă
Cui te-a avut, cui nu, îi dai speranţă.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!