ocari

Buzele drepte acoperă gâlceava, iar cei ce grăiesc ocări sunt tare lipsiţi de minte.

Solomon în Proverbele lui Solomon, 10:19, traducere de Bartolomeu Anania
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar la noi
cine are buze drepte,
Înţeleptule?

Că ocări
şi laude
vin
din ambele direcţii...

Iohannul
sau Grindeanul?

Unuia

Cu ocări şi nu cu stimă,
Către şeful lui "iubit"
Prostu-a scris o anonimă
Şi apoi s-a iscălit!

epigramă de Vasile Huţu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel care n-a auzit vreodată decât ocări e ciudat de neîncrezător faţă de o manifestare atât de sublimă cum e blândeţea.

Harriet Beecher Stowe în Coliba unchiului Tom
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unor parlamentari

Sunt inşi ce-au în vocabular,
Ocări ce le ţâşnesc pe gură,
De fac din plen un mic trotuar,
Ce-ades aduce a... centură...

epigramă de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iată ce să faci: eşti ocărât - nu ocărî, eşti prigonit - rabdă. Osândeşte-te singur şi atunci Dumnezeu nu te va osândi; supune-ţi voia voii Domnului.

Sfântul Serafim de Sarov în Rânduieli de viaţă creştină (2007)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Justificarea unei adultere

De faţă cu-amantul intrus,
Ocări, soaţa-ncepe să-i toarne:
Bărbate, nu-ţi caut în coarne,
Că-n viaţă prea multe ţi-am pus!

epigramă de Elena Mândru din Epigrame elenistice
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât de multe înjurături în care este hulit numele lui Iisus Hristos! Dacă Acesta nu ar exista sau ar fi neimportant, de unde atâta înverşunare suspectă a diavolului în a-L ocărî prin oameni?

citat din Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hei, voi gări...

Hei, voi gări, voi, măre' gări
Am ars sute de ţigări
Aşteptând pe cineva
Ce venea – dar nu venea
Căci iubea pe-altcineva...

Hei, voi zări, voi măre' zări
Mi-am ars ochi-n depărtări
Dup-un dor care pleca
Dup-un suflet ce şoptea:
"Te iubesc" – nu mă iubea
Da'- i plăcea să spun-aşa
Că doar gura – n-o durea!

Hei, voi gări, voi măre' gări
Pline de fum şi ocări
Cine-i oare, cine-i cea
Cine e iubita mea
Care să nu mă mai vrea
Doar haină de vreme rea?

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinerea Mare

În societatea umană
Nimenea niciodată
Să nu arunce cu injurii
În iubirea de aproape
Nimenea niciodată
Să nu rostească insulte
În prezentul perpetuu
Nimenea niciodată
Să nu provoace jicniri
În viaţa concitadinilor
Nimenea niciodată
Să nu stârnească ocări
În universul infinit
Nimenea niciodată
Să nu accepte profanări
Noi cu vorbele de duh
Şi fapte dintre cele bune
Aşa vom fi mai aproape
De pământul făgăduinţei
Începând din Vinerea Mare.

poezie de David Boia (10 aprilie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Osânda lui Tartuffe

Tot zgârâindu-şi inima duioasă
Sub casta robă neagră, într-o zi
Când se plimba, cu gura lui băloasă
Şi ştirbă, mestecând misticării, -

Un pişicher de-ureche-l prinse zdravăn
Şi, aruncându-i în obraz ocări,
Îi smulse de pe trupul hâd şi reavăn
Veşmântul cuvioasei lui chemări.

Fusese descheiat pe jumătate!
În inimă, păcatele iertate
I se-nşirau - mătănii. Palid tare,

Tartuffe se spovedea. Dar zurbagiul
Se mulţumi să-i ia doar anteriul.
- Tartuffe sta gol din cap până-n picioare.

poezie celebră de Arthur Rimbaud, traducere de Petre Solomon
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!