oaspeti

Avraam primeşte oaspeţi

Obişnuit ca să primească oaspeţi,
Fără să ştie, Avraam cel drept
A găzduit pe îngeri, chiar pe Domnul,
Slujindu-le amabil şi concret.
Şi astfel a primit făgăduinţa
Unui copil de mult tot aşteptat;
Atunci a mijlocit pentru Sodoma,
Pentru acei ce-odată i-a salvat.

poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa de oaspeţi

Această fiinţă umană este o casă de oaspeţi:
În fiecare dimineaţă, un nou venit.
O bucurie, o întristare, o josnicie,
O priză de conştiinţă trecătoare, toate apar
Precum un oaspete neaşteptat.

Întâmpină-i şi bucură-i pe toţi!
Chiar dacă sunt un grup de regrete,
Ce-ţi zguduie violent casa golită de mobilă.
Totuşi, tratează onorabil fiecare oaspete.
El te poate conduce spre o nouă încântare.
Gândul întunecat, ruşinea, răutatea,
Întâmpină-le la uşă râzând,
Şi invită-le înăuntru.

Fii recunoscător oricărui oaspete ce vine,
Căci fiecare a fost trimis
Ca un ghid de dincolo.

poezie celebră de Rumi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa de oaspeţi

Această fiinţă omenească este o casă de oaspeţi.
În fiecare dimineaţă mai vine cineva.

O bucurie, o depresie, o răutate,
nişte clipe de clarviziune sosesc
asemeni unui vizitator neaşteptat.

Primeşte pe toţi cu inima deschisă!
Chiar dacă-s doar o grămadă de necazuri
care, cu violenţă, îţi aruncă
tot mobilierul în stradă;
tratează pe fiecare ca pe un oaspete onorabil.
Poate aşa te primeneşti pentru a putea primi
bucurii noi, pline de prospeţime.

Gândurile negre, ruşinea, ticăloşia,
pe toate întâmpină-le în pragul uşii,
invite-le să intre în casa ta.
Fii recunoscător pentru orice îţi intră în viaţă,
pentru că toate au fost trimise

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timp frumos

Un pământ roditor
O lună cumsecade
O mare bucuroasă de oaspeţi
Un soare surâzând
Deasupra apei
Copilele sărace
Şi toţi băieţii de pe lume
Se lasă pradă celei mai profunde bucurii
Nu va mai fi vară nu va mai fi iarnă
Nu vor mai fi toamnă primăvară
Numai timp frumos tot timpul
Şi Dumnezeu zvârlit din raiul pământesc
De-aceşti copii simpatici
Ce nu-l mai recunosc drept părinte-al lui Adam şi-al Evei
Se duce la uzină să-şi caute de lucru
De lucru pentru el şi pentru al său şarpe
Dar nu mai sunt uzine
E numai
Un pământ roditor
O lună cumsecade

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Jacques Prevert
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oaspeţi nepoftiţi

Plecară iarăşi voievozii daci
spre miazănoapte, de unde ne veniră,
cu oile şi cu bourii.
Şi ceilalţi, cari din răsărit sosiră
cu arapi şi cu cămile,
de asemeni se înduplecară
mai târzior, pe seară.
Fecioara-n marea zarvă nu se miră
că şi-a pierdut condurii.
Vrea linişte Maria
după atâţia oaspeţi,
vrea linişte de-acu, şi bucuria
să fie-a ei, deplină.
Poate mai bine-ar fi
să sufle-n steaua de la poartă,
s-o stingă. Ea singură-i de vină
că sosesc atâţia traşi-împinşi
din patru vânturi, cu nechez de soartă.
De-aceeaşi prea senină
părere e şi asinul bătrân,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Lucian Blaga din La curţile dorului (1938)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între două uşi

Timpul trece prin noi sau noi trecem prin timp
ca oaspeţi în grânarul Domnului.
Într-un prezent precedent, în prezentul următor,
avem, pur şi simplu, nevoie de legende
care să suporte povara distanţei dintre două uşi...

poezie de Mahmoud Darwish,, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerii vin la Lot

Cereştii oaspeţi au intrat apoi
Şi în Sodoma ca să găzduiască,
Dar numai Lot se mai găsea dispus
Să apere străinii, să-i slujească.
De aceea Lot a fost salvat din foc,
Dar şi-a pierdut soţia şi copiii.
O, ce avertizare pentru noi,
Să nu alegem calea nebuniei!

poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

... sufletul meu e o sală pentru oaspeţi aleşi
- umbre ce pot exista în deplin întuneric
umbre uitate de vii şi de cele lumeşti
cu luciu în ochi şi cu zâmbet pe buze, himeric

inima mea e-nchisoarea la care demult
eşti condamnată de mine - să nu mai ştii moarte
sala cu umbre sentinţa citită tăcut
o sfarmă de colţuri în mii de ecouri deşarte...

poezie de Iurie Osoianu (26 martie 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spuneţi-mi acum

Spuneţi-mi acum, ce-ar putea dori mai mult un om
Decât să-şi bea singur, în linişte, pocalul de vin?
Mi-ar plăcea să am seara oaspeţi cu care să discut filozofie,
Nu să mă trezesc cu perceptorii care vin să colecteze impozite:
Cei trei feciori ai mei s-au căsătorit cu fete din familii bune,
Iar cele cinci fete s-au măritat cu bărbaţi de calitate.

Prin urmare, am motive pentru a trăi fericit o sută de ani,
Fără să-mi pese, la urma urmei, de Paradis.

poezie de Wang Chi, sec. al VIII lea, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărăganul

Bărăganul,
o glastră în care abundă din plin
flori-mărgăritare şi harul divin.
Bărăganul,
câmpia în care, printre maci şi ciulini,
credinţa şi pâinea au prins rădăcini.
Bărăganul,
e plaiul în care oaspeţi primim,
cu pâine şi sare, de când vieţuim.
Bărăganul,
e locul în care abundă din plin,
aproape de mare, al nostru destin.
Bărăganul,
e cartea în care cu mândrie citim
despre România Mare, la care nutrim.
Bărăganul,
e harta prin care în lume ieşim,
noi românii, poporul creştin.

poezie de Dumitru Delcă (iunie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!