neaparat

Logica lucrurilor

Mă plimbam cu tine prin oraş,
După o ploaie rebelă,
Ne ţineam de mână,
Mi se părea lumea într-o ordine
Coerentă,
Aşa cum mi se părea perfect coerent
Atunci când îmi jurai dragoste eternă.
Lucrurile păreau că sunt într-o logică,
Într-o rutină naturală, normală, firească,
Aşa ca şi apa de ploaie care, neapărat,
Se evapora după-amiază,
Ca şi traiectoria mereu aceeaşi
A frunzelor ofilite,
Ca echilibrul păsărilor pe sârmă,
Ca duminicile petrecute neapărat cu rudele,
Ca buletinele de ştiri,
Ca privitul prin gaura cheii,
Ca liniştea meschină a oraşului,
Ca deferenţa ipocrită a concitadinilor,
Ca, mereu, liniştea dinaintea furtunii.

[...] Citeşte tot

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

ninge cu fulgi mari
şi leneşi
mai nechezăm în doi în pat
neapărat
până spre mânz

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei ce te sapă

Nu toţi cei care sapă
în jurul tău
vor neapărat să-ţi dăruiască
o fântână cu apă
proaspătă.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne vom întoarce

Ne vom întoarce într-o zi,
Ne vom întoarce neapărat.
Vor fi apusuri aurii,
Cum au mai fost cînd am plecat.

Ne vom întoarce neapărat,
Cum apele se-ntorc în nori,
Sau cum se-ntoarce, tremurat,
Pierdutul cântec pe viori.

Ne vom întoarce într-o zi,
Şi cei de azi, cu paşii grei,
Nu ne-or vedea, nu ne-or simţi,
Cum vom pătrunde-ncet în ei.

Ne vom întoarce ca un fum,
Uşor, ţinându-ne de mâini,
Toţi cei de ieri în cei de-acum,
Cum trec fântânile-n fântâni.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Radu Gyr
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia potrivită

Tu trebuie neapărat să mă cunoşti:
Eu sunt femeia care te aşteaptă,
Te-aşteaptă şi când e convinsă că nu vei veni,
Dintr-o raţiune penelopică absurdă...
Femeia pentru care iubirea n-are raţiune,
Nici raţiunea n-are iubire.
Tu nici acum n-ai înţeles de ce eu fac ce fac,
De ce eu spun ce spun!
Ochii mei au inventat plânsul,
Plânsul acela fără leac şi fără saţiu,
Care devine mod de viaţă, când nu eşti înţeles.
Tu trebuie să mă cunoşti, dincolo de chipurile,
Pe care am fost nevoită să le port, pentru alţii;
Dincolo de zâmbetele de complezenţă,
De gesturile mecanice şi de toate durerile!
Vreau s-o vezi neapărat pe femeia,
Care pentru tine s-a lepădat de toate măştile,
Ca să-ţi rămână ţie pură, feciorelnică,,
Şi care şi-a înfrunzit sufletul şi şi-a înflorit inima,
Pentru a ţi le dărui!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur lucru vreau să vă mai spun
Si nu mă refer neapărat la mine
La vârsta noastră, aproape nimic nu devine mai bun
Deci nu vă aşteptaţi ca ceva să se transforme în mai bine.

catren de Beatrice Vaisman
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine eşti

dacă ai o erecţie şi îţi iese
o bucă ascuţită prin frunte
(?!) - atunci n
u o să ştii că eşti un blocat... cine
eşti nu se ştie neapărat

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altfel spus (5)

Părintele ce vrea copilul să-i semene, să nu-l judece apoi de retardat.
Studiul nu asigură neapărat evoluţia, dacă nu e urmat de creaţie.
Studiu poate exista fără creaţie, dar niciodată invers.

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeta

Sentimentul timpului
Îi sfărma încet tâmplele
Ca o menghină ireversibila.

Trăirile de până atunci
Comprimate pe rând în dosul frunţii,
N-o faceau neaparat mai frumoasă
Dar părea împlinită.

Copiii erau mari,
Pilaful aproape gata...
Ce-ar fi să-şi ia un pic dicţionarul cu rime?

poezie de Iuliana Acatrinei
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Formula pentru fericire la Habarovsk sau în alt loc

Un bulevard larg cu copaci
cu o cafenea mare în aerul însorit
cu cafea neagră şi tare în ceşti foarte mici.

Cineva nu neapărat foarte frumos
bărbat sau femeie care te iubeşte.

O zi delicată.

poezie de Lawrence Ferlinghetti, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!