mir

Charlie: Pe mulţi copii îi cheamă Chuck, cântă la pian şi seamănă tulburător de mult cu mine.
Berta: Are dreptate. Mă mir că mai putem să respirăm de ei.

replici din filmul serial Doi bărbaţi şi jumătate
Adăugat de Ioana Niţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sir Wilfrid: Daţi-mi voie să reamintesc prietenului meu că martorul lui a încălcat atâtea jurăminte că sincer mă mir cum de nu i-a sărit Biblia din mână când a jurat astăzi!

replică din filmul artistic Martorul acuzării, după Agatha Christie (decembrie 1957)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Detectivul Robert Stănescu: În meseria asta am fost învăţat să nu mă mir niciodată de cât de departe poate ajunge mintea unui om şi ce poate face atunci când e literalmente nebun, bolnav şi pervers.

replică din povestirea Misterele de la 417 D de A.I. Raluca Băceanu (decembrie 2011)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laur: Şi-uite aşa iese un balamuc în toată regula... Şi te mai miri că trei sferturi din populaţia globului are probleme la mansardă (face semn cu mâna în sus).
Marina: Eu nu mă mir decât cum reuşeşte să ascundă celălalt sfert aceleaşi probleme...

replici din piesa de teatru Autorul, scenariu de Radu Herjeu (2005)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Yoda: Să vă ajut pot.
Luke Skywalker: Nu cred. Caut un mare războinic.
Yoda: Războaiele mare nu te fac. Mâncare...
Luke Skywalker: Nu pune mâna! E cina mea.
Yoda: Asta mâncare?! Mă mir că ai crescut atâta!

replici din filmul artistic Războiul stelelor - Episodul V: Imperiul contraatacă
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brennan: Mă tem că Angela îşi va da demisia.
Booth: Mă mir că a rezistat atât de mult.
Brennan: Cum adică?
Booth: Păi, e mai sensibilă. Îmi pare rău, Oase, dar ştii, Angela, nu a avut aceeaşi pregătire pe care aţi avut-o voi acolo pe Planeta Vulcan.

replici din filmul serial Cititorii de oase
Adăugat de Matache Alexandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alvy Singer: Am impresia că viaţa e împărţită în două mari categorii: osândiţi şi nefericiţi. Cei osândiţi sunt, mă rog, bolnavi terminali, orbi sau, ştiu eu, schilozi. Mă mir că supravieţuiesc... Toţi ceilalţi sunt nefericiţi. Aşa că ar trebui să fiţi recunoscători că sunteţi nefericiţi, pentru că, de fapt, sunteţi cei norocoşi.

replici din filmul artistic Annie Hall, scenariu de Woody Allen
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Nu înţeleg; până acum, în ceilalţi ani n-ai reacţionat astfel, de ziua mamei tale.
Lucian: Nu?! Aşa crezi tu?! Ţi-am mai spus, Lia, cât de puţin mă cunoşti; aproape deloc, chiar...
Lia: Adică...?!
Lucian: Ce-ai vrea să-ţi spun? Da, tot aşa m-am comportat de fiecare dată, în fiecare an, de ziua ei... Doar că, desigur, nu de faţă cu voi...
Lia: N-am observat.
Lucian: Nu mă mir...
Lia: Dar nu înţeleg, de ce te chinui?
Lucian: Ţi-am spus, i-am zis unele cuvinte care nu-mi dau pace, chiar dacă ea m-a iertat, ba chiar m-a asigurat că n-a fost supărată deloc, că n-a luat seama la câteva cuvinte rostite în acele momente tensionate. Dar ştii bine cum sunt eu, cum mă comport în asemenea momente, adică, exact cum n-ar trebui, prosteşte, iar cuvintele rămân, nu pot fi şterse; de aceea, ar trebui să ne gândim mai mult înainte de a le rosti.
Lia: Ce puteai să-i fi spus, atât de grav? Cred că exagerezi!
Lucian: Exagerez?! Nu, deloc... Cum aş putea să exagerez? Atunci, da, într-adevăr am exagerat, însă nu şi acum.
Lia: Dacă-mi povesteşti, poate te vei simţi mai bine după aceea.
Lucian: Nu cred, dar dacă eşti dispusă să mă asculţi...
Lia: Te ascult, Luci.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diana: Traian, tu eşti conştient de faptul că băiatul va pleca?
Traian: Normal, altfel cum?!
Diana: Şi cum poţi fi atât de insensibil?
Traian: Insensibil?
Diana: Da; e totuşi fiul tău, iar tu pari atât de nepăsător...
Traian: Fiul meu...?! Mă mir că ţi-ai amintit acum acest lucru! Par nepăsător, zici?! Sunt insensibil?! Poate că din cauza ta am devenit astfel, poate că tu m-ai transformat... Crezi că nu mai am sentimente? Scuze, greşeşti! Par nepăsător şi insensibil; reţine însă, aparenţele înşeală...
Diana: Şi atunci, în cazul tău...?!
Traian: Ce-ai vrea? Sunt totuşi directorul... Nu-mi pot permite să mă exteriorizez, mai ales că nu se cunoaşte adevărul; toţi ştiu doar că-i preferatul meu... Chiar ar deveni suspect dacă m-aş manifesta altfel, adică aşa cum mă simt... Insensibil, nepăsător... Să ştii, nu mă aşteptam să-mi spui aşa ceva! Chiar nu mă aşteptam la asemenea reproşuri din partea ta.
Diana: Vai... Repet, îmi pare rău.
Traian: Asta nu mă ajută cu nimic. Regretele tale nu-mi sunt de nici un folos, la fel ca mulţumirile sau recunoştinţa ta; n-am nevoie de ele! Repet: Dacă n-ai de gând să renunţi la blondul tău, lasă-mă în pace, cu nepăsarea şi insensibilitatea mea cu tot! Pricepi?
Diana: Bine, te las... Ah, iartă-mă, te rog, Traian... Iarăşi am spus ce nu trebuia.
Traian: Să ştii... Mai bine tăceai, dar... Off, chiar nu mai contează!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!