ipotetic

Azi ipotetic
Sculptez vecia în vers
Sentiment duplex
Alegorii complexe
Metafore eterne

tanka de David Boia (7 aprilie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

nelimitat

Nelimitat este tot ce ne înconjoară, în mod infinit şi ipotetic, şi nu putem niciodată stăpâni deplin.

definiţie clasică de Petre Ţuţea
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

dilemă

O dilemă este un silogism ipotetic disjunctiv, ori o concluzie ipotetică, ale cărei consecinţe sunt o judecată disjunctivă.

definiţie celebră de Immanuel Kant în Logica
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăirile senzoriale constituie ceea ce ne este dat. În schimb, teoria menită să le interpreteze este făcută de om. Ea este rezultatul unui proces de adaptare extrem de laborios, ipotetic, niciodată deplin încheiat, totdeauna supus întrebărilor şi îndoielii.

Albert Einstein în Cum văd eu lumea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăirile senzoriale constituie ceea ce ne este dat. În schimb, teoria menită să le interpreteze este făcută de om. Ea este rezultatul unui proces de adaptare extreme de laborios, ipotetic, niciodată deplin încheiat, totdeauna supus întrebărilor şi îndoielii.

Albert Einstein în Cum văd eu lumea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Admit că există în adevăr legi morale pure care determină complet a priori (fără considerarea mobilelor empirice, adică a fericirii) purtarea, adică folosirea libertăţii unei fiinţe raţionale în genere, şi că aceste legi poruncesc absolut (nu numai ipotetic, sub supoziţia altor scopuri empirice), şi că deci ele sunt necesare în toate privinţele. Pot presupune cu drept această judecată, invocând nu numai dovezile celor mai luminaţi moralişti, ci (şi) judecata morală a fiecărui om, când acesta vrea să gândească clar o astfel de lege.

Immanuel Kant în Critica raţiunii pure
Adăugat de Avramescu Norvegia - Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 107

Nici teama mea, nici sufletul profetic
Al lumii ce prin vremuri a privit
Nu ştiu precis, ce spun e ipotetic,
Că dragul meu va fi cândva zdrobit.
Luna a învins eclipsele funeste
Triştii profeţi se-amuză de ce-au spus;
Ce e nesigur, cert crede că este,
Măslinul pace veşnică a adus.
Cu-aceste picături de timp balsamic
Iubitu-i viu, Moartea se dă din drum,
Şi voi trăi în versul meu zadarnic
Când triburi mute se vor face scrum.

Iar monumentul tău va dăinui
Când despoţi şi blazoane vor pieri.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai importantă este funcţia antropologică a artei: reabilitarea demnităţii Fiinţei. Arta aduce o contribuţie ridicată la edificarea unui sens al vieţii. Prin diversitatea extraordinară la care a ajuns, ea îngăduie fiecărei individualităţi să-şi configureze propriul său model existenţial cu cea mai liberă opţiune. Realităţii date îi poţi adăuga prin intermediul artei o alta, mai aproape de ideal. Singur tu eşti demiurgul acestei lumi care îţi aparţine, astfel încât scapi de nostalgia unui ipotetic paradis pierdut şi trăieşti din plin bucuria paradisului descoperit.

Dumitru Dumitraşcu în Fascinaţia artei (1999)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ex nihilo

Fenomen transcendental
Ipotetic sau metafizic
Insolit peste măsură
Cu aspect exhaustiv
Mai înainte de timp
De materie şi spaţiu
Atunci când infinitul
Din proprie iniţiativă
Pe un trend intensiv
S-a comprimat enorm
În propriul sistem
Asimptotic în structură
Devenind singularitate
Dincolo de simţiri
Departe de percepţii
Anevoios de tradus
Şi mai greu de definit
Simptomatic de neînţeles
Născând prin explozie
Posibil cu har divin

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (6 septembrie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

În domeniul gândirii aplicate la fenomenele vieţii şi morţii, datele ştiinţifice au dus la înfrângerea definitivă a animismului, la victorii decisive împotriva vitalismului, la afirmarea ideii după care "maşina vie" a organismului funcţionează, se autoreglează şi se autoreproduce nu ca urmare a comenzilor unui ipotetic "spirit vital", ci datorită unor calităţi intrinsece ale materiei vii. Rezultat al evoluţiei de la inferior la superior, de la simplu la complex, aceste calităţi ale materiei vii sunt cognoscibile cu ajutorul unor ramuri ştiinţifice moderne ca teoria sistemelor, biocibernetica, biotermodinamica, genetica celulară şi moleculară, biochimia etc.

Radu Iftimovici în Jocul de-a celule izolate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!