interzisă

Soţia: Mai bine mă căsătoream cu dracul!
Soţul: Aiurea, iubito! Căsătoria între rudele de sânge e interzisă!

replici
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jerry: Încă ceva, Benes. Cu privire la activitatea sexuală... strict interzisă, dar, dacă trebuie, o favoare mare: fă-o în cadă.

replici din filmul serial Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sayuri (bătrână, povesteşte): O poveste ca a mea nu ar trebui spusă. Căci povestea mea este la fel de interzisă, precum este de fragilă; fără misterele ei, nu poate exista.

replică din filmul artistic Memoriile unei gheişe, scenariu de Robin Swicord, după Arthur Golden
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

VULPESCU (insistent, prefăcut): Care Mihai?
LUPOI (calm, tacticos): De ce faci pe prostul, Vulpescule? Ştii bine la cine mă refer...
VULPESCU: Cred că e vorba...
LUPOI (hotărât): Eşti gardian al noii puteri! N-ai voie să crezi! Pentru noi, credinţa e interzisă prin lege...

replici din Procesul, scenariu de Valeriu Butulescu (21 septembrie 2019)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Taylor: În regulă, luaţi aminte că voturile împotrivă au avut câştig de cauză. Lorelai, sper că nu ai mâncare în pungile alea. Mâncarea este interzisă la întâlnirile consiliului local.
Lorelai: Nu, Taylor, nu e. Am... scutece pentru cei mici.
Taylor: Ce?
Lorelai: Aripioare dorsale şi Cucamonga.
Taylor: Ce-a zis?
Lorelai (îi şopteşte lui Max): Îl ameţesc până îşi pierde ideea şi trece mai departe. Vrei un hot dog?

replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nina: În patria noastră siguranţa rutieră este în pericol!
Mişu: Ce tot vorbeşti?
Nina: E atât de evident! Mergi liniştit cu maşinuţa ta naţional-liberală pe Autostrada Soarelui... Ai încredere oarbă în semnele de circulaţie! Când deodată, îţi apare din faţă, pe contrasens, un camion social-democrat...
Mişu: Opreşte-te!
Nina (patetică): Eu pot să mă opresc, Mişule! Niciodată n-am fost o femeie desfrânată! Dar tu, pe Autostrada Soarelui nu poţi opri! Pentru că scrie clar: oprirea interzisă!
Mişu: Eşti imposibilă!
Nina: Va trebui să mergi, drept şi neabătut, ca socialismul! Tot înainte! (Pauză.) Şi, uite-aşa, tu, liberal convins, la volanul unui partid istoric, te vei lovi frontal de hârbul acela postcomunist!
Mişu: Ah!
Nina: Se va alege praful de doctrina ta! Vei fuziona, prin coliziune, cu partidul lor!
Mişu (enervat): Nina! Lasă-mă cu politica! Eu vreau ştiri, nu eseuri!

replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama: Tu chiar vrei să rămâi singură? Nu vezi că toate fetele sunt în competiţie pentru un bărbat? Numai tu,... tu chiar nu cauţi să fii deloc atractivă?
Fiica: Eu sunt floarea de la marginea prăpastiei. Dacă vrea să mă iubească, cel care va vrea, nu ar trebui să mă iubească pentru forţa din interiorul meu, de a sta la margine, şi totuşi, de a rezista?" (în mintea mea).... în realitate îi răspund "Şi mie îmi pare rău pentru faţa pe care o am. Nu mă pot abţine să nu îmi fac rău.
Mama: Întelege, aşa funcţionează toţi bărbaţii, pentru ei contează cum arată o fată, e vorba de prima impresie. Te vede aşa, plină de bube, o să fugă de tine. Orice băiat, orice băiat...
Fiica: Nu numai orice băiat, chiar orice om... sunt un monstru. Nici măcar o prietenă nu am... Toate aşteaptă de la mine ceva. Iar eu, uneori, îmi doresc să fiu altcineva...
Mama: Data viitoare te internez la spital, te declar incapabilă să te controlezi.
Fiica: Da, sigur.... Aşteaptă măcar să ajung la cauză, să împlinesc profeţia, şi o să pot fi domnişoara cu altă faţă. Vedem noi cine râde la sfârşit, eu şi amicul meu Kierkegaard. Îmi pare rău, mamă, dar numai dacă o salvez pe Ariadna o să mă pot iubi vreodată. Ai idee câte strategii trebuie să elaborez ca să distrug monstrul?
Mama: Care monstru, parcă tu erai monstrul?
Fiica: Cât de încuiată să fii să nu realizezi că monstrul mă ţine captivă din primii ani de copilărie? Toate fricile alea, faptul că nu alergam spre tine, când aveam nevoie de tine, fuga de realitate, fuga de mine însămi, toate sunt rezultatele operei lui. Pe care am de gând să o închei anul ăsta. Şi ştiu exact cum...
Mama: Cum?
Fiica: Să îţi prezint labirintul... mi-e teamă numai să nu faci infarct, pentru că aici nu mai poţi ascunde cine eşti cu adevărat. Aici, poate, o să îţi auzi urletele la fel de tare cum le aud eu. Pentru că, aici, toţi îmi văd capul ascuţit, când el de fapt e rotund. Numai şi numai pentru că ăsta e rezultatul fricii mele de oameni. Şi nu am altă şansă decât să trec prin Pădurea Interzisă, să îmi înving frica.
Mama: Imposibil... în Pădurea Interzisă nu o să poţi supravieţui. O să rămâi cel puţin fără picioare...
Fiica: Nu şi dacă îmi iau o pelerină verde de camuflaj... şi un prieten de încredere...
Mama: Parcă spuneai că nu ai prieteni...
Fiica: Nu am, dar de unde ştii tu că nu o să am... e drept, un parteneriat la început, fac eu un efort... Ideea este că se pune la bătaie toată viaţa mea, mamă. Nu pot da înapoi...
Mama: Vezi doar să nu mai ai încredere din nou într-un lup, ştii bine ce ai păţit ultima oară...
Fiica: Fără frica de lupi, păstorii nu ar putea avea curaj. Pot fi o ciobăniţă bună, o ştiu sigur, mi-a spus-o luna. Ea nu minte niciodată...
Mama: Te las în protecţia Maicii Domnului...
Fiica: Ea mi-a trimis visul cu furtuna... chiar dacă aş călca în mijlocul morţii, tot aş fi în siguranţă. Nu crezi că merită?...
Mama: Eu niciodată nu mi-am dorit decât să te protejez. Iartă-mă pentru tot ce n-am putut înţelege.
Fiica: Vei înţelege, la sfârşit...

replici din Scufiţa Verde, scenariu de Ana-Maria Gondoş
Adăugat de Ana-Maria Gondoş
Comentează! | Votează! | Copiază!