interpune

Între francezi şi Dumnezeu se interpune şiretenia.

Emil Cioran în Silogismele amărăciunii (1952)
Adăugat de daniel stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teme-te de blestemul celui împilat, deoarece între el si Dumnezeu nu se interpune nici măcar o pânză fină.

în Coran
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Filosofie vestimentară

Cu câtă duioşie
îşi priveşte Eva
veşmântul:
o frunză care
se interpune
între ea şi neant!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştiu dacă te-ai îmbolnăvit vreodată de primăvară de mare, de întinderi. Este cazul meu. Dar pe când eu a trebuit să vin să le văd, tu le descoperi probabil în vocile lăuntrice. Şi astfel între noi se interpune infinitul, care îţi îngăduie independenţa de natură. Tu eşti un Socrate oceanic. Al tău E. C.

Emil Cioran în scrisoare către Petre Ţuţea (6 ianuarie 1939)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă o mamă este tolerantă cu copilul ei şi îi îndeplineşte toate dorinţele, în psihanaliză există teoria că ea va deveni cel mai mare duşman al copilului, care mai târziu va avea mari probleme. Practic, mama se interpune între copil şi fericirea acestuia. Adică, dacă îi vei îndeplini toate dorinţele, copilul nu mai poate fi fericit.

citat din Veronica A. Cara
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ulanem

Dacă există Ceva care devorează,
Mă voi arunca înăuntrul său, chiar dacă ar fi să ruinez lumea,
Lumea care se interpune între mine şi prăpastie,
Am s-o sfarâm în bucăţi cu blestemele mele neîntrerupte,
Îmi voi arunca braţele în jurul realităţii ei aspre,
Iar lumea va trece mută, îmbrăţişându-mă,
Ca apoi să mă scufund într-o nimicnicie absolută,
Pierind în neant; aceasta înseamnă a trăi cu adevarat.

poezie clasică de Karl Marx
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proprietate

Iubim acelaşi arcuş
tu singur
eu gălăgioasă,
pictăm aceeaşi nemurire
tu în singurătate
eu în singurătatea ta,
eu visător muritor în vrajba ce se interpune
tu nu
eu da,
niciodată la unison
cavaleri în aceeaşi arenă,
tu scutier
eu cu mâinile goale,
zalele egoismului tău armură la dezarmarea
cu care eu te iubesc
tu mă ucizi.
Nu se aude nici o picătură de sânge
din rana tristeţii cu care scriu
despre pragmatismul tău,
proprietate de fiară,

[...] Citeşte tot

poezie de Iulia Mîndrean din Confluenţe literare (11 iulie 2015)
Adăugat de B IULIA CORINA
Comentează! | Votează! | Copiază!

Greşit se spune că tinereţea este mai aproape de viaţă, căci între ea şi viaţă nu intervin decepţiile, experienţele, construcţiile mentale care caracterizează maturitatea. Dimpotrivă, tinereţea aduce cu sine un milion de superstiţii, de idei bine mistuite, de sugestii şi iluzii - pe care le interpune întotdeauna între ea şi viaţă. Un contact direct cu viaţa nu-l poate da decât maturitatea, şi perfect numai bătrâneţea. Nu începi să trăieşti real decât în jurul vîrstei de 40 de ani. Până atunci nu trăieşti decât în gesturi, în intenţii, în nostalgia viitorului şi amintirea trecutului.

Mircea Eliade în Despre tinereţe şi bătrâneţe
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revoluţionarul este un om dedicat. El nu are simpatii personale, nu are afaceri personale, nu are emoţii, ataşamente, proprietate sau nume. Totul în el este subordonat unui singur scop, unei singure pasiuni – revoluţia.... Revoluţionarul se rupe de toate legăturile sale cu ordinea socială, cu lumea, de legile acesteia, de morală şi de cutume. Moralitatea sa constă în tot ceea ce contribuie la victoria cauzei sale. Morala publică este dispreţuită. Imoral şi criminal este tot ceea ce se interpune între el şi scopul său. Zi şi noapte el nu trebuie să aibă decât un singur gând, o singură dorinţă: distrugerea nemiloasă... el trebuie să fie gata să distrugă tot ceea ce îi stă în cale.

citat din Naciev
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peruzeanu: De cum s-a săvârşit ceremonia religioasă şi până acuma nu am putut avea un singur moment în care să spun nevestii mele trei vorbe între patru ochi. Necontenit între mine şi ea stă doamna Fifina: între cele două părţi ale căsniciei Peruzeanu stă, ca o greşală de ortografie intenţionată pentru un calambur, o trăsură de dezunire; între aceste două părţi se interpune o a treia, ascendentă vitregă, spre a face imposibilă o a patra, descendentă legitimă... în zadar nevastă-mea se roagă, în zadar eu protestez, strig, mă revolt: monstrul meu nu voieşte să se dea în lături: stă mereu în calea mea, înţepenit în excentricele sale teorii idealiste, sentimentale, sociale şi matrimoniale, aducându-mi aminte pactul ce l-am făcut şi jurământul meu de onoare.

replici celebre din piesa de teatru O soacră, Actul I, Scena 5, scenariu de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!