insel

Pe a mea uşă scrie "EL",
Iar eu ştiu sigur, nu mă înşel
Atunci când spun că te iubesc,
Că doar pentru tine trăiesc.

catren de Cornelia Georgescu din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

poezia mea şi iubita mea
spun că
le neglijez
şi le înşel
una cu alta

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea

ridic baricade frigului,
nu-mi rămâne afară decât regretul
de a nu fi zugrăvit cerul toamnei
în sufletul flămând,
iluzia care să-mi hrănească visul în care ea coboară, bate la uşă,
eu lipsesc la întâlnirea cu iubirea
ca mai apoi lumina să-mi inunde pervazul înşelând aşteptările
precum eu înşel nopţile cu insomnii.

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspuns

Fără să ştii
Fără să mă cunoşti
Aseară târziu
Ai răspuns
Gândurilor mele
Intr-un poem.
Telepatic...
Nu era pentru mine?
Rar mă inşel
Un fir nevăzut
Ne uneşte
Intr-o mare
De iubire fluidă
Contopind
Doua suflete
Care merg
Pe maluri diferite
Instinctiv
O femeie simte
Dacă este iubită

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe salbe de stele

Iubite,
copilul nenăscut din mine
opreşte convoiul

mă vrea ademenită în
noaptea furatului
de cai şi de mirese
iubită pe salbe
de stele
până la sânge
cu coapse biciuite
de plete neîmblânzite
robită de priviri
ce mă doresc
să mint şi să inşel
o lume întreagă
pentru tine

iubite,
trece convoiul

[...] Citeşte tot

poezie de Iulia Olar
Adăugat de Hadrian Rudean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara mea

ţara pe care o cunosc
nu se găseşte în mlaştina
ce o înghiţite lacom,
în ţara mea visele nu sunt ţinute în lesă,
ea este leagăn şi trudă,
este ziua pe care ţi-o dăruiesc,
fară să-ţi înşel aşteptarea copile,
în această ţară pădurile nu sunt
trădate
pamantul nu se părăseşte
nici nu se vinde,
munţii sunt munţi,
cuvintele devin strigăt
deasupra cetăţilor goale.

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te rog să mă ierţi

Îmi cer scuze
dacă mă înşel
şi uneori mă enervez.
Dar n-am avut niciodată
ranchiună pentru că
răzbunarea nu-mi aparţine.
Am lăsat-o deoparte
să nu intervină în timpul nostru
pentru că sunt un om sensibil.
Oamenii sensibili sunt norocoşi,
au două inimi:
una în piept şi cealaltă...
în tot ceea ce fac pentru celălalt.
Sănătatea nu vine
întotdeauna de la medicină.
În cea mai mare parte
ea vine de la pacea sufletească,
de la pace in inimă,
de la pacea sufletului.
Vine de la râsete şi dragoste.

poezie de Eugenia Calancea (21 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine sunt eu să te cer obsesiv

să te strâng în piept
ca pe ceva-ul ce mă rotunjeşte
să te plâng ca pe soldatul plecat
să cucerească lumea
deci nu mă lua în seamă
tu iubeşte-ţi femeile
la rând

cine sunt eu să-mi încep dimineţile cu tine
să te caut prin minte ca prin patul conjugal
şi să urlu că te înşel pe tine de ieri
cu tine de azi
deci nu mă lua în seamă
tu iubeşte-ţi femeile
la rând
vorbeşte-le
niciodată de mine
eu sunt o femeie inventată
abia acum înţeleg

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ansamblu, în căutare

De câte ori fizic mă mut,
gândul mă duce unde am fost;
cum tot întreg n-am niciun rost
şi trup şi minte... îs desfăcut.

De neînţeles, sunt tot mai mult
regrete –având, la ce-am negat-
mister, cum dragoste-i păcat...
doar de mă înşel, nu mai m-ascult!?

Mai rău, ce am nu-mi mai convine,
nu îmi e îndeajuns, riscul prefer;
ce-i altuia adesea cer...
ca şi cum nu mi-aş aparţine.

Mă uit, ca un străin, la mine
-culmea, că mă cunosc credeam-
dar nu-s oglindă, doar un geam...
şi nu mă văd! Oare o-i fi... cine?

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel funciar

Citesc şi aud lovituri de topoare,
Cu gândul la Cehov, departe, mă duc:
"Livada cu vişini" e doar o paloare
Pe lângă livada bătrânului nuc!

Incerc să-mi inchipui copacii in floare,
Cu zumzet de-albine şi cântec de cuc,
Citesc şi aud lovituri de topoare,
Cu gândul la Cehov, departe, mă duc.

Repunerea-n drepturi prin legi funciare
Imi pare, şi nu mă inşel, că-i un truc,
Căci, iată, in "titlu", sunt două hectare,
Dar, vrând să descopăr livada cu nuc,

Citesc şi aud lovituri de topoare!

rondel de Liviu Sergiu Manolache din Flori de mătrăgună (2003)
Adăugat de Liviu Sergiu Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!