innebunesc

Rory: Bunico, nu îmi vine să cred că ai găsit reţeta pentru Beefaroni.
Emily: Nu a fost uşor. Antonia a crezut că o să înnebunesc.
Lorelai: Păi...
Emily: Nu avem nevoie de comentariile tale.

replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Don Siempre (calm): Mă simt vlăguit şi şters, ca un zeu căzut în imanenţă! Mă absoarbe vârtejul bunului simţ...
Tomas (convins): Asta e! Totul se compensează! Tu te vindeci de nebunie, în vreme ce eu înnebunesc de tot! Ştiu ce vorbesc! Sunt psihiatru!

replici din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sharona (când, din cauza cutremurului, ea şi Benji nu se pot întoarce acasă): Ei bine, putem sta la mătuşa Gail.
Benji: De ce nu putem sta la domnul Monk?
Sharona: Pentru că înnebunesc mai lent la mătuşa Gail.

replici din filmul serial Monk, scenariu de Andy Breckman
Adăugat de Spătaru Cosmin, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pearl: Prefer clima blândă. Când Adam a murit, am trăit un an cu sora mea în Australia. Am crezut că înnebunesc! Nimic nu se întâmplă acolo!
Mike: Şi eu am fost în Sydney mai demult.
Pearl: Şi nu am dreptate? Ţi-a plăcut?
Mike:... eram în vacanţă, am stat doar câteva zile.
Pearl: Ai avut noroc. E ca o morgă. Nu există viaţă de noapte, nu au pizza – nu puteam să rezist în felul ăsta.

replici din filmul artistic Interior, scenariu de Woody Allen (2 august 1978)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jesse: În lunile premergătoare nunţii mele m-am gândit la tine tot timpul. Chiar şi în drum spre ceremonie, eram în maşină, un prieten de-al meu mă conducea spre primărie, iar eu priveam fix geamul şi aveam impresia că te văd pe tine nu departe de biserică, închizând o umbrelă şi intrând într-o băcănie pe colţ cu bulevardul 13 şi Broadway. Şi am crezut că începusem să înnebunesc. Dar acum cred că probabil tu ai fost.
Celine: Am locuit pe bulervardul 11 colţ cu Broadway.
Jesse: Vezi?

replici din filmul artistic Înainte de apus
Adăugat de Cotoarbă Gina Liliana, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Ah, nu, nuu... Iarăşi simt că înnebunesc, mă apucă ameţeala... Ce-i cu mine? Ce mi se întâmplă?! Dom' director m-a avertizat să nu mă las niciodată condus de sentimente... Ah, dom' director; nici la dânsul n-ar trebui să mă gândesc acum, deloc, doar din cauza dumnealui s-a întâmplat toată grozăvia asta, deşi dânsul m-a asigurat clar, în repetate rânduri, că n-a intervenit deloc în favoarea mea; nu cred că m-ar fi minţit, nu avea motive. Dom' director – mincinos... Hmm... Nu se poate; nu, e imposibil! Dar mai bine să mă liniştesc, ar fi cazul să-mi revin... Şi atunci, deocamdată să lăsăm treburile astea, să trecem la altele mai serioase acum.

replică din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ellis Boyd "Red" Redding: Fără îndoială, prima noapte este cea mai grea. Te aduc înăuntru, gol ca în ziua-n care te-ai născut, cu pielea arzând şi pe jumătate orb de la rahatul ăla pentru despăducheare pe care-l aruncă pe tine, şi când te bagă-n celulă, când gratiile se trântesc, atunci ştii că totul e real. Viaţa pe care ai avut-o a dispărut cât ai clipi. Nu-ţi rămâne decât tot timpul din lume să te gândeşti la ea. Majoritatea bibanilor aproape înnebunesc în prima noapte. Cineva izbucneşte-n plâns, întotdeauna. Se întâmplă de fiecare dată. Singura întrebare e: cine va fi? Presupun că e un lucru de bun pe care să pariezi, la fel de bun ca oricare altul. Eu îmi pusesem banii pe Andy Dufresne. Îmi amintesc prima mea noapte în închisoare. Pare că a fost acum multă vreme.

replici din filmul artistic Închisoarea îngerilor
Adăugat de Cristiana Ghiţă, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Poate ar trebui să mă duc după el, să încerc să-i explic...
Maria: Nu! Nu-i nevoie! Lasă-l, Luci!
Lucian: Poftim?! Să-l las? Dar ai văzut cât de răvăşit era...
Maria: Exact! Am văzut. Şi tu eşti la fel ca el! Acum sunteţi amândoi prea tulburaţi pentru a vă şi înţelege unul cu altul. Oricum, el sigur nu te-ar asculta.
Lucian: Păi, nu pot nega că-l înţeleg perfect! La naiba! Cum reuşesc oare mereu să intru în astfel de încurcături?! Sunt atât de tâmpit uneori! Nu-mi vine să cred! La naiba!
Maria: Ah, Luci... Tu n-ai nici o vină, cel puţin nu de data asta. Doar încercai să mă linişteşti, atâta tot. Acum tu eşti cel tulburat, după cum observ eu.
Lucian: Sigur că sunt! Cum altfel ai vrea să fiu?! Calm?! N-aş putea... Vezi, se pare că dacă până acum nu aveai totuşi, nici un fel de probleme cu Nick, acum chiar că ai una, destul de gravă. Şi numai din cauza mea! La naiba! Simt că înnebunesc! Uff... Ce prost sunt! Mare prost...
Maria: Luci, tu eşti oricum altcumva ai vrea tu să fii, numai prost, sigur nu! Deci, nu spune aşa ceva! Niciodată!
Lucian: Off, blondo... Tare mult aş vrea să ai dreptate.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maria: Ah, Luci... Aş fi vrut să te fi întâlnit pe tine mai demult, înaintea lui Remy, cu mult înainte de a fi plecat în această misiune.
Lucian: De ce? Crezi că lucrurile ar fi evoluat altfel pentru noi?
Maria: Hmm... N-aş fi avut nici o şansă cu tine, nu-i aşa? Niciodată?!
Lucian: Nu ştiu... Cred că nu; presupun... Adică, sigur nu, dacă aş fi cunoscut-o deja pe ea înainte de a te fi întâlnit pe tine. Ea mi-a cucerit inima şi cred că acelaşi lucru s-ar fi întâmplat oricum, era inevitabil. Poate că... Dacă n-aş fi întâlnit-o niciodată, nu ştiu ce s-ar fi întâmplat, poate că ai fi avut totuşi vreo şansă, n-ar fi fost exclus... Tu sau altcineva...
Maria: Dar ai întâlnit-o! Şi cred că mai devreme sau mai târziu, tot ai fi întâlnit-o, aşa că tot ai fi căzut în capcana ei.
Lucian: Hmm... Aşa e; cred. Off...
Maria: De ce oftezi?
Lucian: Păi, nu ştiu... Nu pot să mi-o scot din minte, deloc, oricât aş vrea, oricât aş încerca... De parcă ea mi-ar controla întreaga fiinţă; nu-mi pot lua gândul de la ea. Dar, ce fac?! Bat câmpii... De ce mă laşi să vorbesc prostii, blondo? Spun numai tâmpenii!
Maria: Nu, Luci. Spuneai doar cât de mult o iubeşti. Pentru că o iubeşti; nu-i aşa?
Lucian: Mai mult decât s-ar putea exprima vreodată în cuvinte, blondo.
Maria: Dar ei nu i-ai spus încă.
Lucian: Nu; încă n-am reuşit să găsesc momentul potrivit.
Maria: Dar, Luci, spuneai că...
Lucian: Ştiu! Şi am să-i spun. În curând. Nu ştiu când, dar am să-i spun. Altfel simt că înnebunesc! Nu mai suport! E deja pea mult. Atâţia ani...
Maria: Bine. Treaba ta. N-am să mă amestec, dacă nu vrei.
Lucian: E cel mai bun lucru pe care-l poţi face, să nu te amesteci...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!