imbracaminte

* * *

Intotdeauna apa
mulţumeşte soarelui
pentru căldura sa
impletindu-i din abur
îmbracăminte din nori

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspunsuri

De ce ai plecat în călătorie?
Pentru că în casă era frig.
De ce ai plecat în călătorie?
Pentru că asta am făcut întotdeauna între răsărit şi apus.
Ce fel de îmbrăcăminte ai purtat?
Costum albastru, cămaşă albă, cravată galbenă şi şosete galbene.
Ce fel de îmbrăcăminte ai purtat?
N-am purtat nimic. Un fular de durere mi-a ţinut de cald.
Cu cine te-ai culcat?
Am dormit în fiecare noapte cu o altă femeie.
Cu cine te-ai culcat?
Am dormit singur. Întotdeauna am dormit singur.
De ce mă minţi?
Întotdeauna am crezut că am spus adevărul.
De ce mă minţi?
Pentru că adevărul minte frumos, iar eu iubesc adevărul.
De ce pleci?
Pentru că de-acum pentru mine nimic nu mai contează.
De ce pleci?
Habar n-am. Niciodată n-am avut.

[...] Citeşte tot

poezie de Mark Strand, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caia de şoaptă

Mă ucizi incet cu clasă
De mine dacă-ţi pasă!
Apasă tare apasă
Căci iarba mi-e casă

Balta băutură aleasă
Omătul imbrăcăminte
Noroiul încăltăminte!
Şi caia a ta şoaptă

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O îmbrăcăminte foarte specială

Mama deja nu mai este,
mama a plecat într-un nor alb, cu un porumbel alb.

Ultima zi înainte de a se duce
s-a trezit fără durerea pe care o avea în fiecare dimineaţă,
în ziua aceea nu a mai plâns,
ne-am jucat şi am râs împreună toată dimineaţa.

Mama a plecat acum treisprezece ani,
dar eu mereu o aştept,
pentru că ea vine în fiecare noapte,
se apucă să tricoteze şi vorbeşte cu mine despre tata şi depre cer,
ca atunci când nu plângea de durere.

Mama mi-a spus că deja nu mai plânge,
dar este o minciună, eu îmi fac totdeauna somnul
şi ea plânge înainte de a pleca din nou,
să nu-i spuneţi ce v-am povestit.

Iar eu plâng când ea pleacă,

[...] Citeşte tot

poezie de Josue Trejos Campos din Din poezia Americii Latine, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viziune

Străzile erau înţesate de haine
Care îşi vedeau de treburi.

Unele alergau să nu întârzie la servici,
Altele flecăreau,
Ori intrau în magazinele de îmbrăcăminte,
De unde ieşeau modele noi.

O servietă importantă, ministerială,
Flirta de o jumătate de ceas
Cu o poşetă de piele de şarpe,
Spunându-i direct,
Apoi de-a-ndoaselea,
Toate cuvintele referitoare la vreme.

Pe linia troleibuzelor
Circulau fiare de călcat.
Iar eu căutam oamenii.
Ştiam că trebuie să se afle
Fie în buzunarul de la vestă,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viziune

Străzile erau înţesate de haine

Care îşi vedeau de treburi.

Unele alergau să nu întârzie la servici,

Altele flecăreau,

Ori intrau prin magazinele de îmbrăcăminte

De unde ieşeau modele noi.

O servietă importantă, contabilă,

Flirta de o jumătate de ceas

Cu o poşetă de piele de şarpe,

Spunându-i direct,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu din Ramuri, nr. 4, 1964
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet

Am născocit idei din cenuşă,
din sânge de căpuşă,
coagulat în sacrele artere,
din fresce înnodate în capele.

Am iniţiat croaziere
cu Magellan şi da Gama,
peste porturile din Palma,
atrocităţi în irisul Senei.

Am orchestrat solemn inscripţii
cu ochii gravaţi în pietre,
onyx sculptat în concepte,
rubin al toamnei premoniţii.

Am lăsat timpul să mănânce
împreună cu moliile, din fotoliu
aşteptând să curgă în purgatoriu
un ochi şubred şi dulce.

[...] Citeşte tot

sonet de Antonio Mihai Vanţ
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deprimare

Desigur, disperarea nu este prietena ta
Şi nici vrăjmaşa ta, de aceea nu trebuie să o condamni!
Ea este creditoarea ta persistentă; iar tu?
Tu eşti jucătorul, iar miza este sufletul tău.

Ai pariat pe idealurile tale – din nefericire,
ai pierdut. Ai renunţat la ultimul petic de spirit,
cea mai scumpă îmbrăcăminte; ai plătit pentru asta cu tot ce-aveai,
inclusiv cu sentimentele şi credinţele tale. Era de aşteptat aşa ceva?

Ea este creditoarea ta, încetează să te mai întrebi
cum arată în realitate. O, dacă totuşi insişti să o vezi,
la noapte va fi aici o mică lampă, este şansa ta să o întâlneşti
faţă în faţă – tu deznădăjduit, ea neîndurătoare!

poezie de Lin Huiyin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu gândiri şi cu imagini

Cu gândiri şi cu imagini
Înnegrit-am multe pagini:
Ş-ale cărţii, ş-ale vieţii,
Chiar din zorii tinereţii.

Nu urmaţi gândirei mele:
Căci noianu-i de greşele,
Urmărind prin întuneric
Visul vieţii-mi cel himeric.

Neavând învăţ şi normă,
Fantezia fără formă
Rătăcit-a, vai! cu mersul:
Negru-i gândul, şchiop e viersul.

Şi idei, ce altfel împle,
Ard în frunte, bat sub tâmple:
Eu le-am dat îmbrăcăminte
Prea bogată, fără minte.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fashion

Arborez un zâmbet de ocazie,
Port o conversaţie de complezenţă
Fiindcă duritatea a intrat în desuet,
Iar sentimentalismul e în tendinţe,
Am pentru acest sezon o inimă accesoriu
Îmi ţes singură sufletul - o pânză transparentă
Zilnic mă îmbrac elegant, în fine gingăşii, fineţuri.
În faţa nesimţirii, îmi arunc de pe mine eleganţa, fără nicio pudoare
Mă dezbrac de caracter, în faţa prostiei
Îmi păstrez întotdeauna duritatea, ca haină de schimb,
Rareori, conştiinţa - material reciclabil
Pentru a rămâne în vogă, am îmbrăcăminte unisex şi... acelaşi tip de comportament
Pălăria o port sperând necontenit
Că cineva mă va face să o ridic
Acoperă-mi inima cu ceva...
Îmbracă-mă cu privirea ta...
Aceste cuvinte banalizate, prea mult purtate,
Mâine, cu siguranţă, vor fi aruncate!

poezie de Gorunescu Carmen Lidia din Vol Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!