greutate

Brâncuşi: Eu fac idei din materie, lovind cu dalta! Ideile mele au greutate. Au sex. Respiră.

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Napoleon: Mă întreb dacă tu ai fi mai uşor de cucerit decât Rusia...
Sonja: Păi, eu am o greutate ceva mai mică.

replici din filmul artistic Dragoste şi moarte, scenariu de Woody Allen (10 iunie 1975)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrânul (Citeşte ziarul, cu oarecare greutate): Buletin meteorologic... Starea vremurilor... După ploaia de promisiuni electorale, cotele apelor râurilor au crescut simţitor şi odată cu ele a crescut şi nivelul de trai...
Bătrâna: Aşadar, toate sunt în creştere. Mă simt mai tânără cu douăzeci de ani.

replicile de început din piesa de teatru Veşnicie provizorie, Actul I, Scena 1, scenariu de Valeriu Butulescu (1996)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ofiţerul (uşor ofensat): Domnule! Dacă nu mă puteţi respecta, ca om, respectaţi, vă rog, această uniformă!
Bărbatul: Îmi cereţi să respect o haină? Un produs al industriei uşoare?
Ofiţerul: Epoleţii îi conferă o mare greutate...
Bărbatul: Bine. Vă asigur de tot respectul meu oficial. Oricum, pentru mine nu sunteţi decât o instituţie.

replici din piesa de teatru Herghelia albastră (Forţa imaginaţiei), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi diplomele de studii ar trebui să confere o mare greutate, dar, în România, dacă nu ai "pile" sau rude [...] | Citeşte tot comentariul

Rory: Deci, cum a fost cu Max noaptea trecută?
Lorelai: Păi...
Rory: Fără detalii scabroase.
Lorelai: De parcă aş fi împărtăşit vreodată cu tine acea parte a relaţiei mele.
Rory: Ai făcut aluzii, insinuări, ai păşit uşor către limita indecenţei.
Lorelai: Hmm, la Chilton ai învăţat nişte cuvinte cu greutate.
Rory: Cam asta e ideea.

replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jen: Presupun că nu mai sunt regina virgină a imaginaţiei lui Dawson Leery?
Joey: Da, cred că Dawson trece printr-o schimbare importantă din viaţa lui.
Jen: Nu trecem toţi?
Joey: Ştii, ţinând cont de înălţime, greutate, mărimea picioarelor şi a mâinilor, aş spune că este puţin peste medie.
Jen: Deci te-ai gândit la asta.

replici din filmul serial Cei mai frumoşi ani
Adăugat de Moţ Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vulpescu (caută prin sertar, scoate un dosar, din care citeşte, cu oarecare greutate): Rugul aprins... Grupare... religioasă... intelectuală... de orientare... mis-ti-că... (Pauză.)... mistică... (Mirat). Mistică? (Pune accentul greşit, pe silaba a doua).
Lupoi (mirat): Mistică?
Vulpescu: Mistică, să trăiţi!
Lupoi (autoritar): Cine-i acest Mistică, Vulpescule?
Vulpescu: Tovarăşe căpitan! Habar n-am! Nu mă pricep la intelectuali. Părinţii mei au fost proletari. Mama, cu secera, tata, cu ciocanul...

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avocata (cu ură): Acest ticălos, care astăzi este clientul meu şi pe care trebuie să-l apăr, a scris poezii, cu regele şi americanii, onorată instanţă. Avem aici declaraţia sa olografă...
Judecătorul: Olografă, ai spus? Nu înţeleg... Cum adică, olografă?
Aurica: Onorată instanţă. (Îi întinde declaraţia). Aveţi aici o declaraţie manuscris, întocmită manual de inculpat, adică scrisă de el, cu mâna lui, proprietate obştească...
Judecătorul (citeşte cu greutate declaraţia):... re-ge-le şi ame-ri-ca-nii... (Speriat). Cum adică? Au venit deja americanii?...
Avocata: Nu au venit, onorată instanţă! Şi nici nu vor veni! Însă inculpatul ar dori să-i aducă. Şi-a exprimat această intenţie în mai multe poezii...

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leon (când ceasul bate miezul nopţii): Ai auzit?
Ninotchka: E ora 12.
Leon: E miezul nopţii, uită-te la ceas! S-au întâlnit cele două şi se sărută. Nu e minunat?
Ninotchka: Aşa funcţionează un ceas. Ce e aşa de grozav în asta?
Leon: Ninotchka, e miezul nopţii. O jumătate de Paris face dragoste cu cealaltă jumătate.
Ninotchka: Chiar e nevoie să devii romantic ca să te simţi bine, observ.
Leon: Nu mă pot gândi la alt motiv.
Ninotchka: Sentimentalisme!
Leon: Tu analizezi lucrurile în afara lor. Cu mine ai face la fel! Dar n-o să te las. Iubirea nu e simplă, Ninotchka. Ninotchka, de ce crezi că porumbeii se giugiulesc? Sau de ce melcii, printre cele mai reci creaturi, sfârşesc prin a fi lipiţi unul de altul? De ce crezi că fluturii zboară sute de kilometri pentru a-şi găsi perechea? De ce florile îşi deschid uşor petalele? Ah, Ninotchka, Ninotchka, eşti sigură că nu simţi măcar un simptom al pasiunii divine? O căldură în palme, o greutate ciudată în întregul corp, o sete dar nu de apă, ci de altceva, de mii de ori mai ispititor care te face să jubilezi?
Ninotchka: Eşti tare vorbăreţ. (O sărută.)
Leon: Vorbăreţ?
Ninotchka: Nu, ai fost chiar tăcut. Din nou. (Încurajat, Leon o sărută din nou.) Mulţumesc.
Leon: Ah, Ninotchka mea tiranică! Imposibilă, neromantică, raţională! (Îl sărută ea.) Din nou.

replici din filmul artistic Ninotchka, după Melchior Lengyel (6 octombrie 1939)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!