fond

Toţi... de-o vârstă

Oh, blegi ce sunteţi
De nici nu vedeţi;
Tinereţea-i calculată...
Nu-nsă după dată!?

Este un multiplu,
În fond e un ciclu;
Cifre-n repetare...
Prin acumulare!

Veşnic întrebaţi,
Vă tot prezentaţi
Eterni douăzeci...
Tineri şi zev-zeci!?...

... De-un apelativ
În repetat motiv,
Că-n fond patruzeci
Este un... doi zev-zeci!...

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (16 februarie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet

Se zice şi s-a zis că-i un secret
Al artei, să compui macame-arabe,
Să ştii să faci o odă unei babe
Şi, fără fond, să faci un bun sonet.

Deci vreau cu orice preţ să fiu poet
N-am fond, precum vedeţi, şi versuri slabe,
Şi-njur şi numai tropotind silabe
Şi şterg mereu şi şterg şi merge-ncet.

Opt versuri le-am făcut! aşa cu gluma,
Dar stante pede iată mai un vers,
O, de-aş găsi acum o rimă-numa;

Dar haid! şi fără rimă văd c-a mers.
Eu sute de sonete-ţi fac de-acuma!
Arhangheli, trâmbiţaţi prin univers.

sonet de George Coşbuc
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet

Se zice şi s-a zis că-i un secret

Al artei, să compui macame-arabe,

Să ştii să faci o odă unei babe

Şi, fără fond, să faci un bun sonet.

Deci vreau cu orice preţ să fiu poet

N-am fond, precum vedeţi, şi versuri slabe,

Şi-njur şi numai tropotind silabe

Şi şterg mereu şi şterg şi merge-ncet.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stări

Sunt ca o apă în minimum trei stări;
Ori mintea caldă, m-aburind spre zări,
Anost doar mă curgând, ca timp să treacă,
Până o să îngheţ, albit şi gura o să-mi tacă...
Sau forma seacă, când nu sunt, de sublimat,
Să m-absorb singur, să revin din dur, armat
Din ce-am reţea, o plasă toată numai fire,
De ce-s în fond, opacul mat, sau strălucire...
Sărat ca marea, ce-am depozit pentru lacrimi,
Sfinţit pe fir de busuioc, să iert din patimi,
Amar ca fierea, când necazul nu mă scapă...
Mă ţine strâns, îndiguit în mine... apă!

În fond esenţa-i că-s fluidul, gheaţă-n amintire,
Ce mă topesc, cât de mic semn am, de iubire...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

cum să rămâi să reconstitui ţara
cu fond genetic de postură selectivă
trecut prin focul comunizmului şi para
moldovenizmului cu disonanţa cognitivă?!

catren de Iurie Osoianu (21 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-un interviu

acordat esteticii,
o doamnă idee
declara că forma văduvă de fond
îşi obligă sexul
să se holbeze la vid.
Aiurase în numele criticii.

poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nopţi

Mi-s pline aortele
De pescăruşi
Să planeze peste
Val de sânge-s puşi
Ce am de gând?
Scenariul e la Dumnezeu
Nocturna visu-mi farmă
Pe fond de bleu plebeu

parodie de Constantin Ardeleanu, după Ramona Mihaela Opriş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Eu scriu ca să vă distraţi
Nu să vă simţiţi vizati
Iar cei care s-au gândit
Că la ei m-am referit,
M-au jignit, mi-au zis de toate...
Dar în fond, mi-au dat dreptate!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte de gând, sau practici incomplete

Când gândul nu se înfiripează, e semn că sufletul şi-l pierde
îngrozitor, fatal parcurs, în fond dispare însufleţire,
la fel cum frunze din boboc se opresc a fi încă în verde
şi florile nu mai dau fruct, cad veştede, fără menire.

Se pare a fi un înţeles că tot real, fizic, prezenţă,
ele n-ar fi, cum nici copil n-ar fi, de nu ar fi un dezir măcar...
produs ce pipăi nu-i în sine, sau este, însă nu-n esenţă,
de nu e-n început imbold, în orice vrut; a şti, habar...

ce nume aş da la ce nu văd, când încă văz nu-l simt, un dar...

... când gândul sufletul şi-l pierde
e grav, dispare însufleţire,
cum frunzele ce mor în verde,
iar flori, ce cad, n-au fruct menire...

... e cum real, fizic, prezenţă,
copil nu-i nici dezir măcar;
nu-i sine, un pipăit, esenţă,

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (2 ianuarie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nelinişte

Tulburarea bruscă
a tăcerii - şi iată dansatoarea
scrisul umed al corpului
când zambila alb-neagră a orchestrei
se stinge
- formă a liniştii pe fond de linişte
oglindă goală a muzicii:
dansul - ca un miros de fum
ca un gest de înţelegere
cu focul care în tăcere se agaţă
de tine.

poezie de Krzysztof Gasiorowski din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!