fecund

Pământ mirific

Pământ mirific, glob fecund,
Ai devenit un zar rotund
Te dau de-a dura veseli, la povarnă,
Cameleoni bronzaţi în miez de iarnă,
Îngeri de bătătură, care-njură,
Apostoli cu securea la centură,
Zei rotofei, marionete,
Cu soarta lumii-n serviete,
Purtând pe umeri, etalon,
Inteligenţa embrion,
Doboară calmi, în plină stradă
Popice-n formă de grenadă.

Pământ mirific, glob fecund,
Ai devenit un zar rotund,
cu flori carbonizate-n vaze,
Iradiaţii-n loc de raze
Ciuperci atomice-n subsol.
Pământul minge. Pasă scurtă. Gol.

poezie de Valeriu Butulescu din ziarul "Steagul roşu" (1981)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

capul meu
este pământ fecund
eu fac să germineze cuvintele
tuturor fiinţelor care se vor naşte

poezie de Louis Savary din Un poeme nous separe, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aforismul

Un aforism îl ţinem minte
De-i scris în câteva cuvinte;
El e cu-atâta mai fecund,
Cu cât ca sens e mai profund.

poezie de George Budoi din Cugetări versificate (12 mai 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul...

Fecund e timpul, cum se-ntinde
În secunde mii şi mii
Fracţiuni de viaţă simple
Cum au fost, cum vor mai fi

poezie de Klara Papuc
Adăugat de Karla
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duh învolburat

cum psalmii revărsaţi în glasuri
vlăguind subtil
nervii fierbinţi ai inerţiei
unse cu lacrimi de arhangheli.
Miroase a sfârşit fecund,
rodirea fiindu-se
pulbere de haos în vuiet spiralat.
Rănile deschise
pe obrajii firii,
negaţii închinându-se
la bravele înfrângeri...
La cina-mpodobită
cu flori de nostalgii meschine
duhovnicii mâhnirii prefăcute
ard lumânări de presimţiri mioape.

poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec la clavecin

Jiul cântă la clavecin
mâinile sălciilor se pleacă uşor
pe harpe de vânt rotind ape lin
amintirea se umple de dor.

trestiile se ondulează în menuete
s-aprind stele de mătasă
cerul tremură în piruete
în noaptea ieşită la coasă.

fuge iubirea'n rădvane
timpul devine fecund
iarba culege castane
pentru cerul prea scund.

poezie de Corneliu Culman din Nişte poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Solomonarul

Devoţiunea ocultă să-i fie de-a pururi fidelă,
În proximitatea lojilor cu stea înflăcărată pe centrul boltei, aceluia invitat la reuniuni nocturne, tainice ţinute printr-un decor închis, restrâns de camere private.
Şi cunoştinţa fundamentală a arcanelor gnoseologice, fi-va disimulată odată cu plecarea lui subită, în doliu sublim mai fecund ca pântecele zeiţei Astarte,
Spre cele de-a pururi veşnice..

poezie de David Trăistaru (10 mai 2019)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renaştere

creştea noaptea în timpane
şi te auzeam doar prin canalul de morcov
cum sfârâiai
în uleiul încins

mă cutremuram în infinitul florii de ceapă
şi apoi am curăţat gulia
de pământ şi coajă

o pleoapă mi-a căzut pe ziarul
cu resturile de legume
şi visul a început să fie mai fecund

mi-am smuls ochii şi cealaltă pleoapă
am muls lacrimile în oala mică
am amestecat totul cu pământ şi plâns
şi am aşteptat să renasc
sub o nouă formă

poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis lăcrimat din ochi de femeie

Roua din lacrimi
Dezgheaţă luna
Devenită neîncăpătoare
Sub plapuma visului.
Universul
Bate din palme
La spectacolul nesfârşit
Unde clipele dospesc
Magnifici
Fulgi şi petale de stele.
Vântul spală
Oboseala norilor,
Pasărea aripilor
O adap cu lumină.
Te strâng la piept
Vis fecund de petale
Pe când tu
Lăcrimezi fierbinte
Pe umărul meu din ochi de femeie!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amnezii

uitasem primăvara vine dupa iarnă
cuvântul după gând, gândul fecund după un altul,
cu gleznele jumate în zăpadă, jumătate dezgolite-n ierburi
mai caut aripi să m-ajute să încerc măcar jumate saltul

uitasem anotimpul în care m-am născut
părea să fie o sărbătoare de-nviere
a trupului fragil surpat sub pleoapa de pământ
privind cum iarba încolţind viaţa primăverii înapoi şi-o cere

poezie de Valeriu Marius Ciungan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!