faclie

Omul sucit răspândeşte răul şi făclie vicleană le aprinde celor răi, iar pe prieteni îi desparte.

Solomon în Proverbele lui Solomon, 16:30, traducere de Bartolomeu Anania
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conştiinţa este o făclie care-ţi luminează inima şi un judecător neadormit pe care-l purtăm întotdeauna cu noi.

citat clasic din Eschil
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Consideră elevul o făclie pe care să o aprinzi astfel încât mai târziu să lumineze cu o lumină proprie.

citat celebru din Plutarh
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În fiecare sat, un om dăruieşte celorlalţi o făclie: este învăţătorul. Şi un altul suflă în ea ca s-o stingă: este preotul.

citat celebru din Victor Hugo
Adăugat de Magia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţumesc Sir! Copilul căruia, un învăţător cu o structură opusă menirii de Făclie, a avut totuşi puterea constituţia, moralitatea, plenitudinea [...] | Citeşte tot comentariul

De Crăciun

De Crăciun, sub fulgi zglobii,
pe Isus din nou vestindu-L
trec pe uliţă copii
cu colindul.
Şi din zori până-n apus,
pe-o steluţă cu făclie,
ei duc lumii un Isus
de hârtie.

*

Dar tu, frate credincios,
porţi tu Pruncul ce trăieşte?
Duci în tine un Cristos
care creşte?

Nu-i vreun gând ce te-a-nşelat,
un simbol sau o icoană?
Simţi că-i viu cu-adevărat?
Cere hrană?...

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

conştiinţa

Conştiinţa este o făclie care luminează inima şi un judecător neadormit pe care omul îl poartă totdeauna cu el.

definiţie de Eschil
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet petrecut

Scăzută zării blândă e ţara minerală.
- Inel şi munte, iarbă de abur înzeuat.
A ofilirii numai această foarte pală
Făclie, pe ghicirea Albastrului ouat.

Minţiri, lumini! Scăpată, doar sfânta, ca o maică
- Ars doliul ei; cu fruntea călcată de potcap:
Scăldând la dublul soare, apos, de la Drăgaică,
Rotundul, scund în palmă, duh simplu-n chip de nap.

poezie celebră de Ion Barbu din Joc secund (1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet pierdut

Scăzută zării blândă e ţara minerală.
- Inel şi munte, iarbă de abur înzeuat.
A ofilirii, numai această foarte pală
Făclie, pe ghicirea Albastrului ouat.

Minţiri, lumini! Scăpată, doar sfânta, ca o maică,
- Ars doliul ei; cu fruntea călcată de potcap;
Scăldând la dublul soare, apos, de la Drăgaică,
Rotundul, scund în palmă, duh simplu-în chip de nap.

poezie celebră de Ion Barbu din Joc secund (1930)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paris

Parisul, magică făclie,
Cum n-a mai luminat pe cer,
Parisu-n mintea mea învie
Şi frigurile lui mă cer.

Parisul chiote şi arde,
Cuprins de-al patimilor stol,
Cu clocotul din bulevarde,
Imensa harf-a lui Eol.

Parisul din povestea noastră,
Prinzând misteriosul val
O să ne cânte la fereastră
Măreţu-i cântec nupţial...

poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comparaţia poate fi spirituală, fără nici un amestec comic, tocmai dacă evită minimalizarea. Astfel, compararea adevărului cu o făclie care nu poate fi purtată printr-o mulţime fără a pârli barba cuiva este pur spirituală, deoarece ia în sens literal o formulă uzată (făclia adevărului); ea nu este comică, deoarece făclia, deşi un obiect concret, nu este lipsită de o anumită nobleţe.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!