curaj

Curaj, femeie

ţi-au fost lăsaţi mii de ani să tresari
curaj
pe câmpul de luptă grădină ocupată de copii
curaj
soldat într-o aşa armată mare
floare
prietenă albină
fluture îmbătat de culori şi polenuri
nepoată a lui donald răţuşcă galbenă ce te bălăceşti în iaz
viţă-de-vie ce urcă-n esenţe albastre arome
tandreţea ţi-e arma
înveliţi în lumină
ochii tăi se roagă şi cântă
curaj femeie cearcăn ce gemi sub uşi
curaj femeie păpădie
curaj femeie de măslin
curaj femeie îndrăgostită de o chitară
curaj femeie cu aripi de vultur
provoacă-ţi inima
ascultă paşii Lui

[...] Citeşte tot

poezie de Marilena Tiugan din Colivia cu aripi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci

când îmi voi face curaj
voi scrie poezia curajoasă des
pre curaj (?!) -
fructele înteţite ar fi, sau n
ar fi, deocamdată oprite

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frica

Cine are curaj,
să vorbească,
despre frică,
nu despre curaj.
Cui îi este frică,
să vorbească,
despre curaj,
când îi este frică.
Ce este frica,
Dacă nu curajul
la începuturile sale?
Ce este curajul,
dacă nu frica
atunci când
nu mai avem timp,
să ne fie frică?
Cea mai mare frică
îmi este de timp,
cel mai mare curaj,
este că sunt,

[...] Citeşte tot

poezie de Alin Zamfir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curaj

trebuie să ai curaj
să ne strănutăm în faţă
cu pute
rea dată de virus
să ne sărutăm cu pasiunea
infectaţilor din ca(ra)ntina
plină de coronaviruşi
şi noi să ne pupăm ca doi
nebuni baricadaţi după o uşă
metalică care strănută
prin toate balamalele

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Javră vs dulău

Un dulău îţi iese-n cale, hotărât şi cu curaj,
Javra, însă, e vicleană, se ascunde-n peisaj.
Un dulău te-atacă-n faţă, cu curaj şi demnitate,
Pe când javra se strecoară şi te muşcă pe la spate.

Un dulău îţi iese-n cale, cu curaj şi hotărât,
Latră şi te-avertizează, şi apoi te ia de gât;
Javra, însă, ocoleşte, se-ascunde, nu se-arată,
Şi te muşcă doar atuncea când îi vine, ca turbată.

Un dulău deschis ţi-arată că o să te ia în piept,
Şansă-ţi dă la luptă dreaptă, fi'ndcă-aşa şi este drept.
Javra, însă, fiind laşă, se ascunde în tufiş
Şi când tu nu bagi de seamă, ea te muşcă pe furiş.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (27 mai 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acel curajul pe care mama mea l-avea

Acel curaj pe care mama mea l-avea
A însoţit-o la plecarea-n noaptea cea adâncă,
Tăiat din a New England-ului stâncă,
Zace-acum jos în groapa de sub piatra grea.

Broşa de aur pe care şi-o prindea la piept
Mi-a lăsat-o mie – şi-o preţuiesc, şi-o port de mică;
Totuşi, dacă-ar fi să vorbim drept,
Aş putea renunţa uşor la ea, la o adică.

Oh, dar dacă, în schimb, mi-ar fi lăsat un dram
Din ceea ce-a luat şi-i stă-n mormânt alăturea!
Acel curaj de rocă tare, curaj de care ea
Nu mai are nevoie-acum, însă eu am.

poezie de Edna St. Vincent Millay, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Melancolia nopţii

floarea pe care o ştiu e plină de curaj
chiar de ar fi să fie răstignită pe cruce
va răspândi şi-n moarte miresme de miraj
între lumini şi umbre emoţii produce.

speranţe efemere în stele fac sondaj
destinul meu străbate o răscruce
floarea pe care o ştiu e plină de curaj
chiar de ar fi să fie răstignită pe cruce.

servesc universul ca un smerit paj
cu gânduri ce extaze-mi pot produce
deliciul bătrâneţii- fericire-n ambalaj
melancolia nopţii un luceafăr seduce.

floarea pe care o ştiu e plină de curaj
chiar de ar fi să fie răstignită pe cruce.

hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu am curaj s-o ating!

căzută în afara paginii de scris
m-am trezit agăţată de semnul mirării înfipt
întrun colţ încăpăţânat să mă ţină la înălţime

în neprevăzuta cădere mă poate salva doar hazliul situaţiei

ca un miracol cu mâinile streaşină rumoarea privea spre punctul de sprijin

m-am trezit din vis pe o pagină de început suspendată pe un miez de noapte rătăcită

încotro să mă-ndrept
nimeni nu-mi arată calea
poezia îmi face semn cu mâna
nu am curaj s-o ating

poezie de Elena Toma
Adăugat de Elena Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curaj

Nu vreau să mă opresc la o răscruce
Şi nici visările să mi le-nec,
Departe vreau să merg, chiar de m-aş duce
În lumea largă şi doruri să culeg!

Nu vreau să mă opresc sub frunza stinsă
De lacrimile toamnei sângerii,
De m-ar cuprinde zarea cea apusă
Lângă tristeţi nicicând n-aş poposi!

Nu vreau să fac cununi din mii de stele
Ce-n noapte pe o boltă strălucesc
Aş văduvi-ntunericul de ele,
Nu m-aş ierta căci vreau să le privesc!

Nu vreau ca sufletul să mă mai doară
De nici o vorbă sau un pas strivit,
Îmi spun mereu, a nu ştiu câta oară:
"Prinde curaj şi fă ce-i de făcut!"

poezie de Lili Şipoteanu (16 noiembrie 2015)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ana şi "Curaj"

,, Curaj" este urecheatul
Care vrea să-nveţe carte,
Curios ca nimeni altul
El le-ar ronţăi pe toate...

Dintr-un salt urcă pe masă
Unde Ana-şi face tema,
Mustăceşte, semn că-i pasă,
Şi rezolvă el problema...

E isteţ şi e dibace,
Face puzzle, face lego,
Asamblează şi desface
Şi e plin de al său ego.

Stă şi-ascultă c-o ureche,
Sare sus pe canapele,
E ştrengar fără pereche
Şi se-ascunde sub perdele...

[...] Citeşte tot

poezie pentru copii de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!