cravată

Îmbrăcat în graur
cu cerul nod dublu la cravată
am luat trenul
spre linia mării...

catren de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nunta

Şi? Şi?
Striga îngerul îndrăcit!
Eu uitasem finalul poveştii şi măturam aripi
duse de vânt
la descâlcit.
În beci damigenele făceau un nod de cravată.
Şi? Şi?
Hai spune!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Lacrimile îmi dau năvală,
Când văd ce se întâmplă în ţară,
Demnitatea îi o ruină,
Hoţia este regină cu cravată centenară,
Iar Unirea Românească...
Urcă o treaptă, trei coboară.

poezie de Valeria Mahok (4 noiembrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru câte pârtii

le-am făcut prin zăpada nepătrunsului
visele se hotărâseră să mă facă pionier.

Au răguşit
rugându-L să-mi taie cravată din pielea
nopţilor înjunghiate de goluri atee.

poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Agonia

Oamenii care-au făcut ţara scum
Nu aveau pielea frumos tatuată,
Ci au purtat mândri un costum,
Un zâmbet fals... şi o cravată.

De ani de zile predomină sărăcia
Suntem ai nimănui, morţi de foame.
Ei doar şi-au bătut joc de România,
Au alungat peste hotare sute de mame.

poezie de Alina-Georgiana Drosu (2 februarie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când tristeţea cea mare, ultima...

Când tristeţea cea mare, ultima,
va ucide toate durerile noastre,
te voi urma acolo
cu următorul tren,
nu din pricină că mi-ar lipsi puterea
de-a accepta consecinţa finală,
dar poate că ai uitat să iei cu tine
medicamentele, o cravată, lamele de ras...

poezie de Vera Pavlova, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipe flexibile

Clipe bune clipe rele
Universul cu bretele
Se întinde printre stele

Clipe tari clipe de piatră
Universul cu cravată
Tot creşte şi se dilată

Clipe limpezi clipe vagi
Universul cu nădragi
Se pretează la cei dragi

Clipe dulci clipe eon
Universul cu palton
Se extinde de bonton

Clipe vechi clipe ecou
Universul cu sacou
Se transformă în erou

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (17 februarie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astenie de toamnă

Zadarnic pulsează natura.
Nu plouă, e bocet în groapă,
şi oasele curg în morminte
când stropii sunt cioburi de apă.

Cerşind muritoare concluzii,
bătrân pare lemnul în zloată,
iar toamna loveşte adesea
cu fulger albastru-n cravată.

Costumul de negru şi vise -
covor peste oameni, afară -
îmbracă speranţa în moarte
şi urcă pe umeri povară.

Zadarnic pulsează natura.
Prin spatele frunzelor roşii
întinsul încalţă năglodul
şi cântă durerea cocoşii.

poezie de Ionuţ Popa (11 septembrie 2008)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa la ruletă

Când bunul simţ azi nu-i ce-a fost odată,
Iar ideal e să întreci măsura,
Ca iedera se-nalţă impostura
Şi-obrăznicia poartă chiar cravată.

Cu masca pe figură e natura,
Speranţa pare-o navă eşuată
Şi-n nesfârşita mare-nvolburată
Rămân pe val doar cei ce dau cu gura.

Mişcaţi de sfori, cu-o morgă teatrală
Valeţii prinşi de febra-nchipuirii,
Înghesuiţi la masa fericirii,
Ca într-un joc, plusează cu-ndrăzneală,
Deşi sunt slabi la tabla înmulţirii
Şi tari doar când e vorba de-mpărţeală!

poezie de Grigore Chitul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio, tată

Adio, tatâ!
Azi ţi-am luat cravată
cu un model din cercurile mele.
Adio tată!
Azi ţi-am luat cămaşă
mai albă decât negrul gurii mele
Adio tată!
Azi ţi- am luat pantofi
cu o talpă ochiul tău
cu o talpă ochiul meu...
Adio tată!
De azi nu o să mă mai vezi niciodată
De azi ne vom vedea mereu!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!