coboara ingerul

Ingerul

Ingerul isi priveste imaginea
in mare:
e doar un chip rupt de valuri...
O lacrima de intuneric coboara
sapand adanc in carnea
obrazului de marmura.
Coboara apa in apa,
sare in sare.
Ingerul acesta e pierdut.
A cazut din cer.
L-au alungat,
l-au ocarat.
Si- pierdut o aripa
si a cazut pe taramul
iluziilor.
E doar o alta stana
ivita in desertul viselor.
Ingerul e bolnav de
cuvintele oamenilor.
Grijile i-au ros obrajii.

[...] Citeşte tot

poezie de Mirela Vlaica
Adăugat de Sorana Mihail
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumos dar minunea demult nu mai este o minune... Minunea a devenit patetica, misiunea pe care ingerul o tot are [...] | Citeşte tot comentariul

Îngerul

Îngerul
mă ia după umeri
şi mă-mpinge uşor
pe cărarea de foc

capul meu
acoperit e de giulgiu,
îngerul merge
cu capul în jos.

Pe piept am brodatã
O floare de aur
cusută
cu crisopraz

îngerul are
pletele negre
şi-ascuns
al său obraz...

poezie de Silvia Velea
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerul meu

Ai fost îngerul meu din fiecare zi
Şi mi-ai arătat mereu calea,
Dar şi îngerul înserării,
Ca să-mi luminezi cărarea.

Ai fost îngerul meu cel mai sfânt,
În greutăţile vieţii mele,
Mi-ai fost şi soare şi pământ,
Eşti umbra vieţii-n toate cele.

Ai fost îngerul meu din cer,
Ce-ai adus multă fericire,
Tu m-ai vindecat sincer
Şi mi-ai dăruit iubire.

Dar eşti un înger muritor,
Din viaţa mea lumească,
Ce uneori eşti visător,
Inima să-mi iubească.

[...] Citeşte tot

poezie de Eugenia Calancea (15 iulie 2020)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerul alungat

iubito,
îngerul mi s-a
urcat
la cap,
iar tu
mi-ai dăruit
mărul
trupului tău...

împreună
ca o consecinţă
a căderii
în păcat...

l-am expulzat!

poezie de Mihai Enachi (1997)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Al meu suflet, Psyhee

A venit un înger şi mi-a zis:
- Eşti un porc de câine,
o jigodie şi un rât.
Pute iarba sub umbra ta care o apasă;
mocirlă se numeşte respiraţia ta!
- De ce, i-am strigat, de ce?
- Fără pricină!
A venit îngerul şi mi-a zis:
- Mai străvezie este sticla
decât cel mai statornic gând al tău!
În curând ai să mori şi viermi
îţi vor forfoti în nări, în bot, în rât, în trompă!
- De ce, i-am strigat, de ce?
- Fără pricină! îmi zise îngerul...
Apoi îngerul, ah, îngerul, ah, îngerul, ah, îngerul
a plecat cu aripi de aur zburând
într-un aer de aur.
Fluturi de aur
fâlfâiau în aura îngerului de aur.
El zbura aiurit,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Nichita Stănescu din În dulcele stil clasic (1970)
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mijloc

În oglinda mea,
dracul şi îngerul
trag de mine;

îngerul se jură pe albul aripii lui
că nu-mi vrea decât binele.

Dracul
îşi mângâie coada
şi minte,
minte,
de îngheaţă apele viciului,
făcându-se pod...

Trage, încearcă dracul
să-şi topească smoala
în focul inimii
mele...

Îngerul se zbate

[...] Citeşte tot

poezie de N. Petrescu-Redi din revista "Literatura şi Arta" (15 mai 2008)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerul păzitor

Îngerul stă sus
Şi mă priveşte
- Opreşte scrierea aceasta, îmi spune,
Opreşte această scriere oribilă.
- Dar e scrierea mea,
Sunt gândurile mele!
Ce m-aş face eu,
fără gânduri?
- Gândurile nu sunt de la tine,
Ci de la Dumnezeu,
Zâmbi el.
- Atunci, gândul acesta,
transcris în scrierea aceasta,
cum poate fi oribil?

Îngerul a tăcut
- Ştii? Cred că mi-ar trebui
un om păzitor, şopti el.

poezie de Ioan Liviu Bistriţean
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerul lumii

Îngerul, paznicul, cînd va pleca
din lumea aceasta a mea,
îngerul ce va lua?

Va să ridice cetatea
la cer, sau albă etatea
mea, încă vie ziua şi noaptea?

Alege-va-n ceasul din urmă
să-nalţe cu el numai urne
şi sorţi, cari în humă se curmă?

Voi-va să mute-n povestea
de sus - materia toată şi vestea?
Nimic, vai, din toate acestea.

Din luna Aprilie lua-va
doar curcubeul - în slava,
unde de toate uita-va.

poezie celebră de Lucian Blaga din volumul: POEZII -1982
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum de femeie

Parfum de femeie cu gust de frezie plăpândă
Coboară în umeri de dorinţe
Agitaţi de poveri.
Parfum de femeie, gust de mentă revigorantă,
Coboară în coapse fierbinţi
Căptuşite cu mângâieri.
Parfum de femeie cu gust de zmeură dezgheţată,
Coboară în degetele alintate.
Parfum de femeie cu gust de cuişoare
Coboară în plete brune scăldate...

poezie de Silvia Filip (8 martie 2020)
Adăugat de Silvia Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sforarul îngerilor

Îmi
port
îngerul

Cu
sfori
imaginare

O
aripă
e
cuplată

La
o
metaforă
absurdă

Alta
la

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Interludiu (iunie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!