cearta

* * *

te ceartă pe tine, diavole
cum ploaia ceartă deşertul
în lună de vară
te ceartă pe tine, diavole,
cum lumina ceartă
umbrele nepromise ale pământului
te ceartă pe tine, diavole,
cum visul îşi ceartă trezirea din rugă
te ceartă pe tine, diavole,
cum ruşinea ne ceartă noroiul din chip
te ceartă pe tine, diavole,
cum iubirea ceartă cuiele vrăjmaşe din carne
te ceartă pe tine, diavole,
cum sângele ceartă tăişul sabiei

să te certe tot cerul pe tine, diavole,
căci nu mai eşti perfect în căile tale

poezie de Emanuel Pătrăşcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Ziua Unirii

De Ziua Unirii
Ne ceartă străbunii
De lipsa iubirii
Impusă de unii...

De Ziua Unirii
Ne ceartă străbunii
De boala uitării
Adusă de unii...

De Ziua Unirii
Ne ceartă străbunii
De povara răbdării
Creată de unii...

De Ziua Unirii
Să chemăm străbunii
Cu puterea iubirii
Să Doară pe Unii!

poezie de Crina Cosoabă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Val după val

Mă ceartă şi marea val după val,
pe ţărmul care din imensitatea lui
a rămas doar o dungă de pământ,
poetic sau straniu numită mal...
Mă ceartă şi vântul cu stropii lui reci
venit să-mi scuture gândul
într-un tern si tainic amurg
cu raze pierdute prin norii buieci.
Mă ceartă şi dorul din mine
prin strigăt mut sufocat de valuri
doar soarele mi-e mângâierea cea caldă
pe ţărmul cel rece al lumii marine.

poezie de Georgeta Şuta
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă

Dacă-n inima mea plouă
Se împarte iar în două:
Jumătatea ta mă ceartă,
Jumătatea mea te iartă.

Dacă e pusă pe ceartă
Şi pe mine nu mă iartă...
Nu rezistă dacă plouă
Şi-o să-mi iau inimă nouă!

poezie de Dumitru Râpanu (2008)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caracterul: fraţilor Ionuţ şi Dragoş Dolănescu, care se ceartă ca orbii pe moştenirea de la tatăl lor, vestitul cântăreţ Ion Dolănescu (pamflet)

Cel mai bine se vădeşte
Dacă e sau de lipseşte
Şi ce mare e orbirea,
Când se-mparte moştenirea.

Oricât tatăl vă iubeşte,
În pământ se zvârcoleşte,
Când el vede că feciorii
Se tot ceartă ca şi chiorii.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (20 septembrie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

acum la aproape şaizeci şi doi de ani
mi-a murit ultima mătuşă
pe care n-am mai văzut-o de ani
mulţi

dac-ai vorbi despre
toată istoria familiei
e ca şi cum ai povesti despre un copac
ramură cu ramură
ceartă cu ceartă
iubire cu iubire
despre toate furnicile care l-au străbătut
păsările ce l-au cîntat
şi încă ceva pe deasupra
atît cît să dai impresia unei ceşti minunate

poezie de Dan Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eclipsă de iubire

Trăiesc într-o eclipsă totală de iubire;
Nu-ţi văd ochii-luceferi şi nu-mi mai găsesc Nordul,
Pe căi întortocheate, orbecăi în neştire,
Sonata Universului şi-a pierdut acordul!

Mâna ta nu am sprijin, ca să evit abisuri,
Gândurile-mi se ceartă, mă dor, mă asurzesc
Şi mă-nvinovăţesc de pierdute paradisuri,
Deşi ştiu c-ăsta-i iadul, când numai eu iubesc!

Se cearta constelaţii, pentru supremaţie,
Sufletul să-mi înghită, găuri negre se deschid;
Eu lumea mea ţi-am dat-o, în întregime, ţie,
Inima-mi zdrobită acum, ca-ntr-un mormânt, o-nchid!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iaca, vine Învierea...

Ne jelim, maică, de-o vreme,
Că-n biserici lumea-i... ioc,
Poate că, Dumnezeu Vrut-a,
Să-l căutăm şi-n alt loc.

Iaca, vine Învierea,
Geaba', suntem tot mai răi,
Uite-aşa, ne ceartă Raiul,
Închizându-ne-n odăi.

Uite-aşa, ne ceartă Domnul,
Având lacrimi pe obraz,
Că poate ne-om îmbuna,
În aste' vremi de necaz.

Prea ni-e ţoală nepăsarea,
Prea orbi şi prea surzi suntem,
Geaba' purtăm cruci din aur,
Dac-avem inimi de lemn.

[...] Citeşte tot

poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viaţă"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cearta buzelor - sărutul

Dacă mă cerţi numai pe mine,
De n-aş mai fi la gura ta,
Numai pe tine te-ai certa,
Căci nu ai mai avea pe cine.

Mă faci la gură cum îţi vine,
Dar important e că mă faci;
Te rog din suflet să nu taci
Din gură; nu mă pot abţine

Să mor, dacă nu sunt făcut
De gura ta cu două buze,
Ce-au fost create să m-acuze
Că nu le dau niciun sărut.

Le-aş da, că ştiu că nu mă iartă,
Dar te întreb raţional:
Cât le sărut pasional,
Pe mine cine mă mai ceartă?

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (18 septembrie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jungla gri

Deviind din cercul lumii
De la tot ce v-aţi dorit
Doar dorinţă de avere
Pe când unii mai nimic

Ignorând fudul străbunii
Natura-ţi făcut metal
Acţionând-aţi în tăcere
Spre doar scopuşi material

Întrebată-ma-ş în ură
De ce nimeni nu ascultă
Căci privit în jur observa-ş
Ofilat-ar orice frunză

Şi privit-am prin oraşe
Totu-i de un gri murdar
Nu pot diferenţia case
De-un spital municipal

[...] Citeşte tot

poezie de Stegaru Ovidiu (7 iunie 2020)
Adăugat de Uci
Comentează! | Votează! | Copiază!