cazarmă

Sefton (îl ia la întrebări pe Price): Price, ia zi când a fost atacul de la Pearl Harbour, ştii?
Price: 7 decembrie 1941.
Sefton: La ce oră?
Price (cu îngâmfare): 6 seara. Luam cina.
Sefton: 6 ora Berlinului.
Sefton (către ceilalţi din cazarmă): Ei mâncau de prânz în Cleveland. Vă plictisesc, băieţi?
Hoffy: Continuă.
Sefton: El e nazist, Price ăsta. Din câte ştiu numele lui e Preissinger sau Preishoffer. Da, locuia în Cleveland, dar când a început războiul, s-a întors la patria-mamă ca un patriot ce e el. Vorbea în argoul nostru aşa că l-au trimis la şcoala de spionaj şi i-au dat o plăcuţă cu serie falsă.

replici din filmul artistic Stalag 17 (29 mai 1953)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cookie: Nu ştiu cum vi se pare vouă, dar pe mine mă înfioară când văd fotografiile alea de război... toţi piloţii şi patrulele submarine şi scafandrii şi războaiele de gherilă din Filippine. Mă întreb de ce nu s-a făcut niciodată un film despre prizonierii de război. Numele meu este Clarence Harvey Cook, mi se spune Cookie. Avionul meu a fost doborât la Magdeburg în Germania, în '43, de asta mă bâlbâi aşa din când în când, mai ales când sunt agitat. Am stat doi ani şi jumătate în Stalag 17. În germană, "stalag" înseamnă lagăr de prizonieri – numărul 17 era undeva în zona Dunării. În total erau vreo 40.000 de prizonieri de război, cu tot cu ruşi, polonezi şi cehi. Noi, piloţii, eram în jur de 630, toţi americani – operatori radio, puşcaşi şi ingineri, toţi sergenţi. Pui 630 de sergenţi laoaltă, să vezi ce iese! Ce scântei mai ieşeau în gaşca aia!... Să vă spun povestea cu spionul pe care l-am suprins în cazarmă noastră...

replică din filmul artistic Stalag 17 (29 mai 1953)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!