capta

Mijlocul infailibil de a capta interesul unei femei este de a-i măguli amorul propriu, comparând-o cu altcineva.

George Călinescu în Cartea nunţii
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umorul poate fi considerat ca manifestarea cea mai înaltă a proceselor defensive ale psihicului. El nu sustrage atenţiei conştiente conţinutul de reprezentare asociat cu afectul neplăcut, aşa cum procedează refularea, depăşind astfel automatismul apărării. Umorul ajunge la acest rezultat întrucât deţine mijloacele de a capta energia afectului neplăcut, pe cale de a se declanşa şi de a o transforma, prin descărcare, în plăcere comică.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt unii care scriu spre a capta aplauzele oamenilor, cu ajutorul a nobile însuşiri ale inimii pe care închipuirea le născoceşte sau pe care ei pot să le aivă... Eu mă slujesc de geniul meu spre a zugrăvi desfătarea cruzimii! Desfătări nu trecătoare, prefăcute, ci care au început cu omul şi vor sfârşi cu el. Oare geniul nu se poate uni cu cruzimea în hotărârile tainice ale Proniei? Sau, pentru că eşti crud, nu poţi avea, oare, geniu? Se va vedea dovada în cuvintele mele; nu ţine decât de voi să mă ascultaţi, dacă vă învoiţi...

Contele de Lautreamont în Cântecele lui Maldoror
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupta între cele două propagande (germană şi franco-britanică) s-a dat în jurul ziarului "Universul", şi legaţia Germaniei s-a dovedit cu o mai sprintenă iniţiativă. Metoda propagandei germane, ca şi a propagandei franceze sau ruse era aceeaşi: dacă nu se putea cumpăra fondul comercial, al ziarului vizat, se corupea un redactor sau, dacă termenul este prea tare, i se capta bunăvoinţa. Fără îndoială a existat un adevărat târg al conştiinţelor. Cucerirea ziarului "Universul" s-a făcut treptat, întâi redactorii principali şi apoi directorul.

Pamfil Şeicaru în Istoria presei (2007)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preţul tăcerii

Până când ni se va cere seamă
despre tot ce-am primit
şi n-am dat
încerc să învăţ resemnarea
visând
sub oglinda fântânilor
pentru toate seminţele
ce vor încolţi
pentru şuierul înfiorat al coasei
ce se va bucura
la freamătul îspăimântat al ierbii
pentru frunzele ce deja poartă
în zborul lor în derivă
cântecul toamnei -

încerc să desluşesc
preţul tăcerii
până când
poemele lipite pe filele calendarului
vor capta paşii iluziei

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Barb
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!