bunelor maniere

Dragii mei

Dragii mei,
Ciuda, barfa si lacomia
V-a facut mai mititei
Nu veniti asa de-n fata,
Indopati de norme alese,
De un limbaj de plecaciune...
Codul bunelor maniere
In gura voastra?
Ce uraciune!
Imbracati in sclipici,
Aducandu-va putoarea.
Ma varati in eprubeta,
Sa-mi etichetati valoarea?

poezie de Andrei Bledea (5 aprilie 2009)
Adăugat de Andrei Bledea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Băboaiele

Băboaiele dansau în depărtare
pe ritmul bunelor maniere
aplaudau onanii cu lentoare
tufişuri le săreau din floricele.
Venea şi moartea-n ochi învineţită
cu morţii căluşari în spate
la spate de coasă nebelită
printre băboaie ea dădea din coate
Ce rânjet!
Ce belită minunată!
Cât vicleşug în ochii diafani
Băboaiele cu mintea crăcănată
dansau
iar moartea le-arunca cu ani!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

... pentru a câta oară, dulce Românie,
mişei te duc cu pompă şi alai
pe drumul bunelor intenţii
(care e, precum se ştie)
pavat cu toate pietrele din rai?!

poezie de Iurie Osoianu (21 iulie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Langoşi şi pălincă

mi-am spus
aici nu-i loc de tine

langoşi şi pălincă
(pe 7 cărări)

1.

uite aşa m-am luat cu vorba
şi m-am trezit cu oamenii aceia în atelier
hainele femeii erau de mătase
iar ale bărbatului
un surtuc peste cioareci cu vipuşcă
şi-un joben de magician
într-un decor teatral

2.

bărbatul a luat pipa mea
de la personajul de pe şevalet

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan-Mircea Popovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

În sosul umilinţei ne vom scălda cu vrere,
Atâta timp, cât nu vom schimba prostia
în ştiinţă cu bune maniere.

poezie de Valeria Mahok (22 februarie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

A trecut

o noapte mai scurtă –
părea că va trece
şi noaptea următoare, mai lungă.
a învăţat
umblând cu inspiraţie-n vapori de aur
condensaţi într-o buză de pungă
codul bunelor bariere (?!) pe uzuală
pielea sa călcată la dungă de o
drezină sublimă cu o
călătoare duală –
cumva delectându-se, cum
va întâmplându-se
ca ea să-l iubească să-l certe
cu trupul împins
înainte. până la moarte

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ţara orbilor

în ţara orbilor
se fac encefalograme-n
fiecare zi
şi experimente-n
eprubete
unde se amestecă maniere
cu dinţii de lapte
şi se nasc surzii
pe care-i operează într-un sistem
stabil

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fie viaţa...

Să fie viaţa-nmiresmată
Cu-aroma sfintei Mântuiri
Să fie, zilnic, îmbrăcată
În straiul bunelor vestiri.

Să fie viaţa mai frumoasă
Împodobită cu lumini
Fie că şade pe terasă,
Fie că umblă printre spini.

Să fie viaţa mai bogată
În fapte vii, în închinări
Să dea dovadă că-i curată
Şi neclintită-n încercări.

Să fie viaţa primitoare
Cum primitor a fost Isus
Să-I ducă, zilnic, câte-o floare
Răsplată pentru ce-a adus.

[...] Citeşte tot

poezie de George Cornici din Nuanţe stelare (7 decembrie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Mulţi oameni spun că visele
Nu sunt decât fabule şi minciuni.
Dar poţi să visezi aşa un vis,
Care cu siguranţă să nu fie minciună
Şi mai apoi să se arate adevărat.
Clară este dovada
Adusă de celebra viziune
Arătată regelui Scipio
Despre care a scris Macrobiu
Pentru că în vise binevoia să creadă.
Mai mult, dacă cineva crede sau spune,
Că e o prostie sau o nebunie
Să crezi că ele se realizează,
Atunci aceia nebun să mă numească;
Căci eu sincer cred
Că un vis este un avertisment
Al bunelor şi relelor ce ne aşteaptă;
Şi mulţi, visând, pretind
Că noaptea lucrurile sunt confuze
Şi doar apoi limpezi se văd.

poezie de Guillaume de Lorris din Romanul Trandafirului (1230)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioplitori de stele!

Truditori cu gândul şi cu suflu-n pană
Decojesc cerneala pân' la ultim strop,
Săgetaţi de fulger o pornesc în goană
Deschizând ferestre fără-anume scop.

Zbor de libelule împânzesc lumina
Cucerind hârtiei albului în umblet,
Inima cuvântă, mâna poartă vina,
Glăsuiesc fiorii, ropotesc în suflet.

Dansul nopţii albe aşternute-n pernă
Zbuciumă în ochiul sfertului de lună,
Ei, cârmaşi destoinici şterg culoarea ternă
Dându-i Poeziei drept de-a fi azi, Jună.

Corifei albaştri neştiuţi de lume,
Ei zidesc hotarul bunelor de rele,
Dincolo de moarte vor purta un nume,
Din martiri ai slovei, cioplitori de stele.

poezie de Sibiana Mirela Antoche din Tangoul dragostei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!