bănuială

realitate

Realitatea nu este nimic altceva decât o bănuială colectivă.

definiţie de Lily Tomlin
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploieşti/PH

Zăpadă este-n capitală,
Dar în Ploieşti nu vezi o pată
Şi am o vagă bănuială
Că şi aceasta e furată.

epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Baciul (mirat): Îngerii fură?...
Meşterul (discret): E doar o bănuială, Doamne iartă-mă! Nu i-am văzut cu ochii mei. Da' spune dumneata? Cine altcineva ar putea fura în cer? Cine?...

replici din piesa de teatru Oile Domnului (Satul electronic), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de A. Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum ne vor scăpa guvernanţii din criză

Ne vor scăpa fără temei
Dar am o bănuială,-n fine
Întâi se vor scăpa pe ei...
Şi asta nu miroase-a bine!

epigramă de Gheorghe Gurău (15 noiembrie 2009)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai mulţi prietini – impiegaţi în diferite administraţii publice – stau de vorbă, la masa lor obicinuită într-o berărie, despre chestiunile la ordinea zilei. Firesc lucru ca, dintre toate, să-i intereseze una mai cu seamă: e vorba de nenorocirea unui coleg, vechi impiegat, reputat până mai zilele trecute ca un funcţionar model, ca om de o probitate mai presus de orice bănuială, şi care fuge din ţară lăsând la casa publică o foarte însemnată lipsă de bani. Fiecare dintre camarazi comentează în felul său această tristă aventură: unul înfierează cu toată asprimea fapta, altul nu şi-o poate explica îndestul, altul încearcă să găsească o scuză pentru fugar; în fine, d. Anghelache deplânge pe nenorocitul acela, "care nu e decât o victimă a neglijenţii altora!"

începutul de la Inspecţiune de Ion Luca Caragiale (1900)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leon: Când ne-am întâlnit prima dată în apartamentul meu, aveam eu vreo bănuială că tu ai fi implicată în afacerea asta?
Ninotchka: Ştii acum. Iar eu ştiu acum că eşti un om care foloseşte în afaceri metode pentru care în Rusia ai fi condamnat la moarte.
Leon: Of, moarte, moarte! Mereu aşa de sumbri! Cum rămâne cu viaţa, Ninotchka? Ruşii nu se gândesc niciodată la viaţă? La momentul pe care îl trăiesc? Singurul pe care îl avem de fapt? Of, Ninotchka, nu lua lucrurile aşa de în serios! Nimic nu merită, să ştii. Te rog, relaxează-te... Sergent, te implor, zâmbeşte!
Ninotchka: Poftim?
Leon: Haide, zâmbeşte!
Ninotchka: De ce?
Leon: Zâmbeşte, atâta te rog.
Ninotchka: La ce?
Leon: La orice. La spectacolul ridicol al vieţii. La oamenii prea serioşi care îşi exagerează propria importanţă. Dacă nu ştii pentru ce, poţi să zâmbeşti la noi.
Ninotchka: De ce?
Leon: Pentru că suntem un cuplu ciudat.
Ninotchka: Atunci ar fi mai bine să te întorci la masa ta.
Leon: Nu, nu, nu pot să te las. Nu te voi lăsa, nu încă. Nu până când nu te văd că zâmbeşti... măcar o dată.

replici din filmul artistic Ninotchka, după Melchior Lengyel (6 octombrie 1939)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

La judecată

Azi e zi de judecată,
Multă lume la palat
A venit cătând dreptatea,
La maritul împărat.

Doi oşteni cu zale lucii,
Străjuiesc înalta poartă
Şi-i invită înăuntru
Pe acei care aşteapta.

Prima jalbă fu poftită
Şi intrară la divan
Cu căciulile în mână,
Un morar si un ţăran.

Spuneţi oameni buni, ce este
De-ati ajuns la judecată?
Cine e jeluitorul
Şi ce treabă e-ncurcată?

[...] Citeşte tot

poezie de George Lache (16 iunie 2010)
Adăugat de George Lache
Comentează! | Votează! | Copiază!