Poezii despre apleca
Rezultate pentru apleca în creații poetice, în ordinea relevanței și a calității:
Moment inedit
Pe axa conviețuiri
La momentul zero
Toți am fi la unison
Acolo am exista
Identici ca indivizi
De acolo am pleca
Deopotrivă în grupe
Cu șanse egale
Uniți și indivizibili
Și nu ne-am apleca
De nici un fel
Momentul zero
Însă e greu de definit
Și imposibil de găsit.
poezie de David Boia (12 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre imposibilitate sau poezii despre existență
O întrebare de astronomie
Ce
S-ar
Întâmpla dacă Dumnezeu s-ar apleca
Și ți-ar oferi un sărut umed
Pe gură?
Hafiz
Nu se teme să răspundă la probleme de astronomie
Ca aceasta:
Desigur tu vei începe
Să reciți toată ziua, amețit,
Poeme îndrăznețe
Ca
Acesta.
poezie de Hafiz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sărut, poezii despre religie, poezii despre poezie, poezii despre gură, poezii despre astronomie sau poezii despre Dumnezeu
Rămâi locului, române
Când greutățile te-apasă,
Române, nu pleca de-acasă!
Nu apuca altă cale!
Nu te apleca de șale!
Greutăți au fost și vor fi multe.
Rămâi locului, ca stânca-n munte!
Rămâi drept ca bradul, bade!
El se clatină, nu cade.
Oricât de mult vântu-l apleacă,
Rămâne locului, nu pleacă
poezie de Dumitru Delcă (februarie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre munți, poezii despre brazi sau poezii despre România
Un romantic
De două ceasuri tremurând în stradă,
Cu ochii plini de mută resemnare,
Își face planuri extraordinare
Și-n mintea lui rostește o tiradă.
"Poftim la geam, sublimă arătare!
De-ai auzi tăcuta serenadă,
Te-ai apleca ușor pe balustradă
Ca să trimiți în vânt o sărutare."
El speră încă... Poate, cine știe,
De la distanță, prin telepatie,
Va-nfiripa cu ea un dialog.
Dar inima-i se strânge ca-ntr-un clește,
Pe când vardistul trece și-i șoptește
C-un zâmbet straniu: Circulați, vă rog!...
sonet de George Topîrceanu din A. Mirea: Caleidoscop
Adăugat de Andra Iosifan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- citate de George Topîrceanu despre zâmbet
- poezii despre vânt
- citate de George Topîrceanu despre vânt
- citate de George Topîrceanu despre sărut
- poezii despre romantism
- poezii despre ochi
- citate de George Topîrceanu despre ochi
- poezii despre ceas
- citate de George Topîrceanu despre ceas
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Caleidoscop - Un romantic
De două ceasuri tremurând în stradă,
Cu ochii plini de mută resemnare,
Își face planuri extraordinare
Și-n mintea lui rostește o tiradă.
"Poftim la geam, sublimă arătare!
De-ai auzi tăcuta serenadă,
Te-ai apleca ușor pe balustradă
Ca să trimiți în vînt o sărutare."
El speră încă... Poate, cine știe,
De la distanță, prin telepatie,
Va-nfiripa cu ea un dialog.
Dar inima-i se strânge ca-ntr-un clește,
Pe când vardistul trece și-i șoptește
C-un zâmbet straniu: Circulați, vă rog!...
poezie clasică de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trandafirii roșii
A trecut vremea albastrului pal
Care s-a topit de mult,
Acum a venit vremea trandafirilor
Și a frunzelor mari ridicate spre soare.
Noi, pictați în culorile războiului,
Cu sânge de căpșună pe față,
Așteptăm ca peste noapte
Să înceapă să miroase violent a tei.
În lupta seninului cu ploaia
Ne vom oxida ușor
Și, încet, încet, ne vom apleca frunțile
Să sărutăm pământul.
E vremea trandafirilor roșii
Și a parfumului.
poezie de Iulia Otilia Lazarescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre trandafiri
- poezii despre violență
- poezii despre trecut
- poezii despre tei
- poezii despre sânge
- poezii despre război
- poezii despre roșu
- poezii despre ploaie
Iubire pe cer
Nemurirea isi despletise parul,
pletele-i albe curgeau senzual
pe umerii goi... pe cel stang
se desfata rasaritul,
pe cel drept,
apusul adormea
cuibarindu-se prin pori.
Timpul, maret cavaler,
se apleca la picioarele-i,
sarutandu-le cu nelinistea
indragostitului de luna,
calea lactee,
frumosul sau cal alb,
gusta din stele cu nesat,
priponit de coltul soarelui.
Iubirea s-a aprins in cer!
Dincolo de univers
se nastea pruncul uitarii...
poezie de Carmen Petraru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp, poezii despre iubire, poezii despre alb, poezii despre stele, poezii despre senzualitate, poezii despre frumusețe, poezii despre copilărie, poezii despre cai sau poezii despre bebeluși
Constat
Dacă mâine nu ar mai fi,
Nici soarele n-ar răsări
Și macii roșii
Ca de foc,
S-ar apleca făr' de noroc
Spre arșița din solul rece
Ce a venit și nu mai trece..
Dacă mâine nu ar mai fi,
Nici flori de dor n-ar înflori
Si crinii albi
Ca de rouă,
S-ar lipi duios
De-o umbră ascunsă migălos,
Într-un stejar ce-a inverzit sfios.
Dacă mâine nu ar mai fi
Și florile s-ar ofili...
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre viitor, poezii despre stejari, poezii despre rouă, poezii despre noroc, poezii despre foc, poezii despre dor sau poezii despre crini
Parfum
Doamna mea cu chip de floare,
Ai transformat iubirea în parfum,
Șoaptele-ți sunt petale pline de culoare,
Și-s gata să le ascult aici, acum.
Parfumul tău are miros de toamnă,
Cu aromă fină de romanță și noblețe,
Parfumul tău mă ispitește doamnă,
Trezindu-mi mii de amintiri răzlețe.
M-aș apleca să îți miros parfumul,
Și-n spirititul ființei mele mai boeme,
La inspirație mi-aș da îndată drumul,
Ca să îți scriu pe cer mii de poeme.
poezie de Paul Aelenei din Lacrima dragostei (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă sau poezii despre amintiri
Când se-apleca în șemineu o rază... (Sonet LXXXVII)
când se-apleca în șemineu o rază
prin munții oblojiți de nori și ploaie
mă încolțeai iubito în puhoaie
de plete roșii ce-mi stăteau de pază
rupeai cu vântul oasele-mi greoaie
și le-aruncai în ora de amiază;
curgeam încins prin tine ca-ntr-o oază
ce pielea în deșertu-ți mi-o înmoaie
când din amonte-mi căutai căderea
în ochii tăi ca un izvor pustiu
îmi amorțeai și aripa și vrerea
ca mai apoi tăcând să nu mai știu
de ce frumoaso ți-ai jertfit puterea
și sufletul l-ai dăruit să fiu...
sonet de Ionuț Popa (2 mai 2008)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Recită: Ionuț Popa
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre păr, poezii despre ore sau poezii despre oaze
<< < Pagina 1 >