ambulanţă

Eterna ambulanţă

Să cobori trauma fără lift
Să faci cu targa un drift
Să prinzi vena din mers
Acesta e sensul de noi ales

Frumosi, nebuni si fără casă
Urmăriti mereu de coasă
Ambulantă ne este casă
Eternitatea de noi aleasă

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ambulanţa

Adorm adânc
Şi somnul e tăcere
O ambulanţă
Strigă într-un colţ
Nu pot să o acuz
De întâmplare
De vină sunt acei
Ce noaptea nu au somn

O voce-i cheamă-n cer
O alta iîn urgentaţă
Încât nu ştii nicicând
De este viu sau mort
Balanţa se înclină...
Tăcerea îşi reintră
În drepturile sale
La cei ce noaptea dorm.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Cineva a secerat aseară
Caii verzi ai poeziei mele.
Mirosea a iarbă şi a ceară,
A dogoarea soarelui pe piele.

Aş fi vrut să sun la ambulanţă:
"Alo, hai, salvează ce se poate,
Trei idei, o ultimă speranţă,
Înţelesul vorbelor deşarte!"

Dar ce rost, că lumii nu ii pasă
Dacă-n mintea plină de fiori
Când se-arată luna ca o coasă
Vin doar caii verzi să pască flori.

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viscol

Viscol s-a pornit cu ură
Intrecând orice măsură
Mi-a luat ţigla de pe casă
Mi-a pus frigul in fereastră
Crengi de nuc se frâng si ţipă
Dumnezeu face risipă
Scuturând din norii grei
Fulgii mari ca nişte miei.
Alertată-o ambulanţă
Se impiedică, o viaţă
A rămas pe drum cotit
Cu zăpadă acoperit
Nicio urma nu se vede
Ziua in văzduh se pierde
Intunericul hoţeşte
Prinde tot ce intâlneşte
Si in jur este pustiu
Mă intreb dacă sunt viu...

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Podul

erai frumoasă
aşa cum zăceai
cu fruntea lipită de cer
şi coama adâncită în ape
ca o icoană nedesluşită erai
în gâtul pescăruşului
ce nu te vroia în preajma lui
să nu-ţi tulbure visul
în aşteptarea dimineţii
doar felinarele de sus ardeau
ce taină ce mister
din cei rămaşi pe pod
câţiva se retrăgeau în alge
alţii în ochiul viu al sării
tu erai nefiresc de frumoasă
cu talpa prinsă-n nisip
şi gâtul fluid asemeni sinucigaşilor
secundă a mea

de undeva din vaier de timp

[...] Citeşte tot

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerul Patrick Ekeng

Într-o seară de mai, ultima etapă
Disputată-acasă, în "Groapă"
Cu toţii ne pregăteam
De finala ce mult o aşteptam.
Dar în minutul 71 de joc,
Am intrat în stare de şoc.
Când Patrick s-a prăbuşit
Şi nu şi-a mai revenit...
Iar o "rapidă" ambulanţă
Ce trebuia să-l readucă la viaţă
Pe teren, târziu a intrat,
Greu de tot s-a mai mişcat...
Iar după o oră de resuscitare
Nu a mai avut scăpare...

Lângă Cătălin te-ai dus,
Acum ne priveşti de Sus.
Nu meritai aşa soartă,
N-o să te uităm niciodată.
Cu gândul la tine ne ducem

[...] Citeşte tot

poezie de Alina-Georgiana Drosu (6 mai 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu arcada-nvineţită

(parodie Prier) - (parodie după În arcane de pădure de Alexandru Macedonski)

Cu arcada-nvineţită-s şi cu mâna dreaptă frântă.
Stau cuminte-n ambulanţă şi la ce mă-ntreabă tac;
Numai faru'-mi luminează calea neagră ca de drac -
Oh, iubirea mea e sfântă, oh, iubirea mea e sfântă.

Cu arcada-nvineţită şi cu-o coastă dublu frântă,
Cred că-i fain să fac o listă şi să sun la protopop;
Că simţesc cum pleacă viaţa din făptura-mi, în galop,
Oh, iubirea mea e sfântă, oh, iubirea mea e sfântă.

Cu arcada-nvineţită şi cu aia na-ţi-o frântă,
Mă gândesc ce om vecinu', popa Nan, când, pe furiş,
Mă surprinse cu vecina, declamându-i, în cruciş:
Oh, iubirea mea e sfântă, oh, iubirea mea e sfântă.

parodie de Daniel Bratu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spitalul de urgenţă

Moartea este ca un act conjugal...
Se sfârşeşte dureros de amar.
Se negociază plecarea unui muribund
Cu părul cărunt.
Nu avem ambulanţă,
Nici revenirea la viaţă
Nu aduce cu sine,
Speranţa-n mai bine.
Într-un cărucior cu rotile,
Întins, un picior...
Aleargă tăcut spre-nainte...
Se cere-un topor.
În fracturi de dureri se agaţă
Ultimul strigăt al durerii de-a fi.
Vom plânge doar morţii cei vii!
Tensiune şi medici la tomograf...
Ce banal epitaf!
La morgă, brancardierul,
Din plictiseală,
(Ori poate-i înfometat)

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

#

ai scris o mulţime de poeme pentru sacha
şi niciunul n-a fost despre sacha.
toate au fost despre cum trebuie să fie

distrugerea slăbiciunilor,
atingerea valvelor inimii, pentru ca aceasta
sa nu se oprească.
înghiţirea comprimatelor cu eliberare prelungită ca şi
mâine să fie o zi frumoasă.

ai scris cu un creion mecanic prin care
la fiecare apăsare ai mai crescut cu
un milimetru,

la fiecare apăsare,
ai absorbit cu tifon
sângele,

care a curs prin venele oraşului,
acest cadavru ce nu apucă

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bacoviană

Şiroaie de ploaie se scurg pe străzi
Lacrimi din cer pe geam poţi să vezi
O seară de toamnă în negru pictat
Felinarul din stradă e galben voalat

Umbre de oameni ce par a mai fi
Iubito, eu încă aştept să îmi vii
Am hainele ude şi ploaia nu trece
Melancolie, e trist, mi-e sufletul rece

Mă uit afară cum vântul tot bate
Copacii ce plâng la frunzele moarte
Un câine în zdrenţe ce latră a pustiu
Unde mă aflu, ce fac, chiar nu ştiu

Se aud sirene, mai trece o ambulanţă
Un drum poate fără de speranţă
Un biet suflet ce a trecut prin viaţă
Ca seara asta cu ploaie şi ceaţă
 

[...] Citeşte tot

poezie de Dan Duţescu din Oraşul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!