acont

acont

Acont. Primul angajat la o întreprindere.

definiţie aforistică de David Boia (28 august 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oh, ce bine ar fi dacă înainte de răsplata pentru faptele bune ai primi şi un acont.

aforism de Octav Bibere
Adăugat de Octav Bibere
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre femeie

Femeia e făptura cea mai dulce,
Dar pentru un pupic îţi ia acont,
Ca valul te întoarce şi te duce
Şi ai rămas fără un leu în cont!

epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plata femeilor

Femeia e făptura cea mai dulce,
Da-ţi cere pentru un pupic acont.
Să vă mai spun cât de uşor te duce
Lăsându-te fără de bani... în cont?!

epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braţ cu crocodilul, printre catrene şi epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capitalişti hai să ne urnim şi noi

Domnilor aşa se poate
să trăim şi noi în rate
o pauză facem-un pic
sus ori jos de la buric

În oglindă ne privim
acont pentru ţintirim
cine ştie să vorbească
va purta o altă mască

Proştii ciungii şi netoţii
vor trăi la grup cu toţii
unul mai sus să nu iasă
va cădea la loc în plasă

Plată da-vom la amin
să murim şi noi puţin

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme 00 (1 februarie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imnul drumarilor

Propun să dăm o ordonanţă
Urgentă sau mai lite, băieţi
Până intrăm iar în vacanţă
Să asfaltăm chiar şi pereţi.

Să fie bine pentru lume
Propun să ia comision
(Ştiţi că nu-mi arde de glume)
Să ia chiar fiecare om!

Să umflăm nota cât se poate
Sunt destui bani acum în cont
Chiar de-i facem pe jumătate
Considerăm că-i un acont...

Să asfaltăm tot ce se poate
Şi printre mii de curcubeie
După ce asfaltăm de toate
Să asfaltăm Calea Lactee!

poezie de Petrică Conceatu (2019)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visător

Mi-a plecat gândul cu un vapor de vise,
Pe valul alb al unei mări cu amăgiri,
Purtând cu el parfumul de caise
Pe care-l port mereu în amintiri.

Tălăzuiesc la mine-n suflet, iar, dorinţe,
Din depărtări ce nu pot să le-ajung,
Neputincios ca-n faţa ultimei sentinţe,
Pe cele triste de-aş putea să le alung.

Nici măcar norii nu-mi alină suferinţa,
Când dospesc furtuni la orizont,
Dar idealul mi-e iubirea şi credinţa
Şi cu viaţa mea-i plătesc acont.

Călătorind într-o lume nefirească,
Fără să mă bage corbii-n seamă,
Eu vreau doar aripi inimii să-i crească
Într-o poveste ce dorul meu o cheamă.

poezie de Ionel Arădoaie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atenţie, zona roşie!

Opriţi-vă nori ai întunecatului orizont
chinuitoare eforturi ale vântului de nord
în bătăile de plumb ce umplu fără acont
viclenele tăceri ale tristelor momente-n dezacord!
Tăceţi ecouri ale gemetelor de aripi în zbor
ce fug în poftele clopotelor sub mistica debarcare,
între ceaţa de tămâie şi foşnetul mâhnitelor aparţii pe cale!
Tăceţi la trecerea trenurilor de condoleanţe
pe şinele de alabastru ce trezesc şi încrucişează
priviri înecate de neânţelegeri, deja obosite, intrate-n anafază,
ca fructele coapte spânzurate în ciocul porumbeilor.
Tăceţi voi cei vii, îndepărtaţi imuni spectatori
dar amintiţi-vă, morţii de la telejurnale
nu vin de pe alte planete, zburători!
Opriţi-vă nori, tăceţi ecouri ale gemetelor de aripi în zbor!

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

V-am trimis curând o carte

V-am trimis curând o carte
Şi smerit aştept răspuns
Care nu a mai ajuns
Nici întreg şi, nici în parte

Dar maestre, nu se poate
Orice simplă uzurpare
De prestigiu, nu mai are
Circumstanţele ei, toate

Şi mă-ncarc atunci de vina
C-am pus mâna pe condei
Supărându-i pe ahei
Şi oprind în geam, lumina

Vă eliberez de facto
Admiţând fără efort
Că speranţa din acont
Valorează cât exact, o

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!