+poezii +cu +pescarusi

Titlul unei poezii e ca un ceas de mână

E nevoie să funcţioneze corect
şi să indice exact
intervalul unei idei.

Poate că gândurile
nu curg neapărat într-o singură
direcţie sau o ordine
exactă,
poate, chiar,
se derulează înapoi,
- ca busola unei emoţii -
sau minutele au în ele orele
ca un ghemotoc de timpi.

Dar, pentru că poezia
nu are vârstă
şi niciodată un cuvânt scris
nu este spus
prea devreme sau prea târziu,
ea

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Postolachi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai frumos poem

dacă mai suntem şi nu am plecat pe drumul fără de întoarcere
se întâmplă pentru că l-am visat pe eugene ionesco
în vis
începusem să-i dau dreptate
păsări de pradă planând de la foarte mari înălţimi
dând răspunsul cuvenit speciei
trecând vămile zilei de azi
răspunsul acesta nu are putere de lege
în vis
se desluşea felul în care voi scrie
cel mai frumos poem din lume
alcătuit după legea hiperboreilor
începutul va fi deja sfârşitul
petrecut la marginea râurilor
verile contemplându-le
curgerea leneşă dinspre izvoare
răsfirându-ţi viaţa
de acolo
de la hiperborei
n-ar mai fi trebuit să ne mai întoarcem

[...] Citeşte tot

poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezii

Suntem ca o barca ce luneca pe apa,
Manata-ncet de vasle, pe luciul verde mort,
Spre o imaginara, visata-n noi agapa,
Ce ne asteapta poate, aiurea intr-un port.

Cu pescarusi ne umplem panzele intinse,
Si ascultam cum tipa tot cerul lor in noi,
Cum lacrimile noastre, pe panze sunt prelinse,
Si cum ne-alearga noaptea prin goalele odai.

Uitati daca se poate, in departari uratul,
Si faptele ce magic in suflet le-am creat,
O lume isi desface-n tacere infinitul,
Si ploua cu luceferi, si dupa ce-am plecat.

poezie de Ion Vanghele (4 august 2009)
Adăugat de Ion Vanghele
Comentează! | Votează! | Copiază!