visul lui fanel

Cu visul...

Cu visul care spre ziuă dispare,
Speranţa rămâne într-o noua visare.
Şi veşnic departe şi aproape mereu,
Rămâi una cu sufletul meu.

poezie de Camelia Opriţa din Cuvântul din lumina condeiului Literatură pentru minte, inimă şi suflet
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coşmarul

C-un rege din vechime vis spăimos.
De fier îi e coroana. Ochiul crunt.
Astfel de chipuri astăzi nu mai sunt.
L-ascultă spada, câine credincios.
E din Northumbria? Norveg e oare?
Pe pieptu-i larg, roşcata, deasa barbă.
E nalt şi mut. Privirea lui e oarbă.
Mă înfioară sumbra lui răcoare.
Din ce oglindă stinsă, din ce navă
A mărilor ce-au fost a lui ispravă
De arme s-a ivit hirsut bărbat,
Ce mă cufundă-n ev întunecat?
Sunt visul lui. Sunt aspru judecat.
Se crapă-acum de ziuă. N-a plecat.

poezie clasică de Jorge Luis Borges
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

imaginea pcturala a norilor, pereti-ecran-el dorado bibliotecilor virtuale...materializarea anumitor sentimente iscate din fixarea stranie a timpului deducand necesitatea educatiei prin [...] | Citeşte tot comentariul

Petale de trandafir

Şi-a deschis ochii şi s-a uitat la femeia lui,
Ca în prima zi când a cunoscut-o.
El a acoperit-o cu petale de trandafir,
Apoi a aprins soarele,
Pentru că razele lui ar putea s-o sărute.
A deschis fereastra şi a venit briza mării.
Apoi ochii lui se deschid ca trandafirii care înfloresc,
Ca un curcubeu în nori.
Dragostea a sărutat viaţa şi i-a mângâiat visul.

poezie de Eugenia Calancea (21 aprilie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea, Entităţile, Bolile, interacţiunea şi mişcarea din visul din somn pare tulburător de reală, dar pur si simplu refuzaţi la trezire să vedeţi asta! Pentru că dacă aţi vedea-o aţi vedea că nu vă treziţi cu adevărat, ci doar treceţi de la visul din somn discontinuu la visul din veghe aparent continuu...

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În curând cele două surori adormiră, fiecare gândindu-se la problemele care le preocupau mai mult. Ly, normal, la Mihai şi dacă să-i spună sau nu despre secretul identităţii ei, legat de originea ei terestră... Iar Lia... Evident, nu Sid Kelso ocupa un loc în visul domnişoarei consilier, ci, inevitabil, comandantul misiunii, frumosul Don Juan, bărbos sau nu; în braţele lui se afla ea în visul ei, iar el o săruta cu pasiune, cum deseori proceda de obicei şi în realitate, doar că în visul ei, în mod surprinzător, ea-i răspundea în acelaşi fel, fără reţineri, pasional, îmbrăţişându-l pătimaş, şoptindu-i la ureche ceea ce comandantul misiunii ar fi fost încântat să audă de la ea: "Ce mult te iubesc eu, Luci! Te iubesc..."

citat din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul unui candidat

Visul unui candidat

Visez că-s candidat celebru
Visez că-s adulat de fani
Visez c-am să rămân integru
Visez.. că visul încă nu-i pe bani

epigramă de Titi Vlaicu
Adăugat de Titi Vlaicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul celui îndrăgostit

Oh, alungaţi departe grangurii galbeni
De pe gardul nostru de merişor!
Ciripitul lor curmă visul
În care iubita-mi zâmbeşte.

poezie de Jin ChangXu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vis

La urma urmei nu e rău
Când visul bine îţi năzare.
Să nu te scoli din visul tău
Fără ceva pus la păstrare!

epigramă de Ioan Ciprian Moroşanu
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul (VI)

Şi iar se schimbă visul. Pribeagul s-a întors
Şi-l văd păşind în faţa altarului, la braţ
Cu tânăra-i mireasa suavă. E frumoasă,
Dar nu ca steaua dalbă a tinereţii lui,
Şi iată cum, deodată, pe chipului lui apare
Aceeaşi tulburare ce l-a cutremurat,
Pe vremuri, în capela bătrână; pentru-o clipă,
Ca şi atunci, noianul de gânduri tăinuit
I-acoperă obrazul şi piere fără veste
Cum a venit, şi iată-l în linişte rostind
Cuvintele cerute de legământ, dar glasul
Străin îi pare, totul se-nvârte-n jurul lui,
Nu vede nici ce este, nici ce-ar putea să fie,
Ci casa veche, sala familială, largă,
Odăile şi locul şi ceasul anumit,
El vede umbra, vede lumina cum coboară,
Prilejul care-l leagă de-acel suprem minut
Şi-o vede pe femeia care i-a fost menită
Cum se strecoară iarăşi umbrindu-i ziua. Dar
De ce, în astă clipa, i se-arătase iarăşi?

poezie celebră de Byron
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

în visul meu de toamnă
tu vii şi mă iubeşti
seară de seară
până la ivirea soarelui
când visul se destramă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!