Poezii despre infern, pagina 4
Întru
Ochii nu sunt îndeajuns să treacă
întunericul,
mama m-a născut cu ecoul morților
uitat în mine,
fără să-mi spună
că ei
se adaugă la tot ceea ce sunt
și acest infern în care cresc de-a valma
vagi închipuiri
e doar jocul unui gând
întru noapte și lumină.
Oare sufletul,
amalgam de idei
și reacții de sentimente își termină existența
sau o să urce la cer?
Dar... care cer?
Mută i-a rămas memoria.
poezie de Agafia Drăgan (martie 2019)
Adăugat de Agafia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre întuneric
- poezii despre uitare
- poezii despre suflet
- poezii despre religie
- poezii despre ochi
- poezii despre noapte
- poezii despre naștere
- poezii despre moarte
- poezii despre mamă
Etern
Văd numai începuturi trecătoare,
În jurul meu, la pâlpâiri de sfeșnic,
În fața timpului totul e fulgerare,
Doar adevărul pur rămâne veșnic.
Nu știu dacă-i hazard, dacă-i destin,
Dar știu că totu-n jur e trecător,
Mai știu că în mărețul plan divin,
Nimic nu vine si nu trece întâmplător.
Toate sunt trecătoare-n lume,
Iar efemerul e calea spre infern,
Scris stă-n scripturile postume,
Că numai Dumnezeu este etern.
poezie de Paul Aelenei din Primăvara Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre început
- poezii despre timp
- poezii despre promisiuni
- poezii despre iad
- poezii despre creștinism
- poezii despre adevăr
- poezii despre Dumnezeu
- poezii despre Biblie
Eternitatea sughițului decapitat
Sughițurile stăteau aliniate
în careu pe platoul ghilotinei.
Călăul veni cu pas apăsat,
cercetă pe fiecare în parte,
apoi rosti apăsat:
Bună ziua sughiț!
Să trăiți, veni răspunsul -
dintr-un singur hâc!
Deasupra acestui moment majestuos,
memoria miilor de capete tăiate
se rostogolea continuu între Infern și Paradis,
pe acolo pe unde eternitatea se strecoară pe furiș,
sub diverse ritualuri și protocoale,
de dat de-a dura viața la vale!
poezie de Octav Bibere
Adăugat de Kitzy Bush
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, poezii despre văi sau poezii despre rai
Întru
Ochii nu sunt îndeajuns să treacă
întunericul,
mama m-a născut cu ecoul morților
uitat în mine,
fără să-mi spună
că ei
se adaugă la tot ceea ce sunt
și acest infern în care cresc de-a valma
vagi închipuiri
e doar jocul unui gând
întru noapte și lumină.
Oare sufletul,
amalgam de idei
și reacții de sentimente își termină existența
sau o să urce la cer?
Dar... care cer?
Mută i-a rămas memoria.
poezie de Eugenia Drăgan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La furat de ghiocei
Din ram de crez în brâuri ni se-arată
a îngânare frunze nupțiale...
În clipele cu îngerii egale
lumina strigă-n sânge, sub erată.
Pe umbre-i susur, tainelor năvale
a patra-n slăvi dimensiune-mbată
cunoașterea-i sămânța-n ou curbată,
de lacrimă-s fântâni primordiale.
Când noaptea naște de-ntuneric plozii
himerice-a lor brațe ne cuprind
infern de parcă-și bagă vârful cozii...
Cafele-n zori ne sapă-n vorbe rid
ducând la zei merinde cu ambrozii
la furt de ghiocei ce-s înflorind.
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Oceanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre lumină, poezii despre îngeri, poezii despre sânge, poezii despre ghiocei sau poezii despre frunze
Chestiuni neexplicate (celor interesați)
E-o chestie ce nu s-a explicat
Și chiar de-a fost, nicicum clar și concis:
De ce un individ ce-a divorțat
Ajunge în infern, nu-n paradis?!
Pentru că cei ce s-au căsătorit
Și-au divorțat de două ori, sau trei,
În paradis e-un loc nepotrivit,
Venind cu-așa nărav și obicei;
Ca să te-nsori în rai, o dat' măcar,
Sau chiar să divorțezi, n-ar fi păcat...
Problema-i că, în raiul legendar,
Un popă nu găsești sau avocat!
poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre divorț, poezii despre căsătorie, poezii despre avocați sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Dumnezeu oglindă
La sânul vremii clipa-i blândă-n frică
umblând cu rana-n umbre și deschisă
ca o corolă ce s-o-ndupleci zisă
când adevăruri mușcă, ne urzică.
Dar gândul, de nimic, de cuget clisă
nu ne abate-n glia ce-i amică
a timpului ce chinul cărnii strică
de cântă-n tine lebăda promisă.
Infern de muzici de tăceri se-aude
interioara pasăre de-a isprăvit
cu toate-n duh a lutului tău trude.
În ochi de Dumnezeu de te-ai privit
și oglindindu-te acolo,-s nude
de rugăciuni tristeți ce-au istovit...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Freddy
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre tristețe, poezii despre păsări, poezii despre prietenie, poezii despre nuditate sau poezii despre muzică
Prea repede
Zboară clipele-n vânt una câte una,
La rând, pierzându-se-n uitate zări,
Prea repede la asfințit răsare luna,
Prea-n grabă apune soarele în mări.
Prea repede s-a risipit copilăria,
Iar tinerețea parcă a trecut acum,
Prea lungă-i, Doamne, veșnicia,
Pentru o viață ce trece ca un fum.
Prea repede trec zilele cu soare,
Iar nopțile albastre nu-mi ajung,
Prea scurtă mi se pare bucuria,
Pentr-un infern atât de lung.
poezie de Paul Aelenei din Iarna Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Soare, poezii despre zile, poezii despre zbor, poezii despre vânt, poezii despre trecut sau poezii despre tinerețe
Iubește-mă oricum...
Iubește-mă oricum, dovadă vie a mersului pe Lună,
Iubește-mă oricum, plecat pe țărm să-nece
Acea umbră de rece crescândă-n urma mea.
Iubește-mă oricum, prin tainic vrej ceresc,
Și-n vajnicele pulberi ce-mi năpădesc iubirea,
Până-n fugarnicele clipe ce-mi cuceresc murirea.
Rămân aici, iubește-mă oricum, cu-obloanele de ceață
Gigante delirări când trupul n-are zvâcnă...
Respir de-atâta tu sevă de constelații,
Iubește-mă oricum, infern și rai, lumina mea-i în ochiu-ți.
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire sau poezii despre constelații
Femeie și mamă
Femeie și mamă iubește etern
Și ziua și noaptea și Ra și Infern
O lume se-nchină la numele ei.
E maica luminii, ea-i plânge pe-acei
Ce lacrimi de stele i-aduc la altar
Și rugă curată în suflete dar
Vin mame cu prunci la ea să se-nchine
Plâng tați la icoane și mame creștine.
Cinstită femeie, în numele tău
Mai lasă pământul de-acum, Dumnezeu,
Mai lasă lumină și zâmbet și flori,
Mai lasă iubire și cer fără nori.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din revista "Uniunea Artelor"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre zâmbet, poezii despre tată sau poezii despre stele