caracter

Caracter sec

Privind în faţă noaptea
Mă regasesc în chipul ei
La fel am sufletul de negru
Nici o lumină de la zei.

Mă trec încet ca lumânarea
Târându-mi prin molozuri hoitul
N-o să apuc să cunosc viaţa
Să-i pot atinge coloritul.

Nimic din jur nu are farmec
E-o lume plină de alb-negru
Au şi sosit acele vremuri
Când omul nu mai e integru.

Şi zboară vorbe fără fapte
De peste tot din jurul meu
Aş vrea să-i fac să mă-nţeleagă
Că-s om şi eu.

poezie de Alin Ojog (13 ianuarie 2022)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un astăzi virtual

Se-alintă codrul verde, se-alintă spuma mării,
Se-aruncă declaraţii, sub cerul dat uitării;

În genere se leagă, de cuget pân' la poală,
Grăbite lucruri care sporesc iubirea goală;

Buchete mari de vorbe fac gesturi otrăvite,
Învolburaţi sunt ochii de sunete zgârcite;

Perfide ceasuri scumpe sunt cântărite-n grame,
Merg fără de tablouri, îndeplinind doar rame...

Se jupuiesc pereţii
Cu-n caracter de-o şchioapă,
Ştergând culoarea vieţii
Şi-ncet, încet, ne sapă...
Raceala se adapa!

poezie de Vasile Zamolxeanu (18 martie 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ieşirea

Şi a ieşit omul din neant
Ca dintr-un vârtej de tornadă
Umbră translucidă şi difuză
Înfăşurat în scutece de haos
Delegat cu sarcini tainice
Ca dintr-un plan providenţial
Înzestrat cu suflet şi imaginaţie
Dotat aievea cromozomi şi gene
Conştiinţă infantilă minte puerilă
Începutul multor tentaţii
Făuritor de obiecţiuni
Purtător de idealuri angelice
Sau aspiraţii în forme inedite
Subiect subiectiv de existenţă
Jonglând între supoziţii şi abţineri
Şi s-a contaminat de cutume
În decursul vremurilor incerte
Pe neamuri culori şi paliere
Caracter schimbător şi sensibil
Îndreptăţit să poarte speranţe

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (17 octombrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ger năprasnic...

S-a înzăpezit şoseaua,
Niciun câine nu mai latră,
Maşinuţele-s ca neaua,
Sub o lună cam pătrată.

Corbii croncăne a moarte,
Vântul bate pe la colţuri,
Visurile sunt deşarte,
Iar pământu-i numa" zgronţuri.

Limpede se vede cerul
Din fereastra-mi mohorâtă.
Şi se-aşterne aprig gerul
Pe natura dezmorţită.

A venit uşor o pală,
De rafală în doi timpi,
Ce-mi azvârle peste poală
Ger năprasnic şi cu ghimpi.

[...] Citeşte tot

poezie de Liviu Reti (6 februarie 2015)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la carne de tun la carne de tun

Măgarul, ce sosise pe tunul principal
Profund mirat că-i confundat cu-n cal,
Erou adhoc, sărac, dar rege-n propriu bal
Mascat; în suferinţe şi surghiunuri
Lipsit de caracter şi alte bunuri
A ordonat pe şest(numai verbal):
"- Colegi de pretutindeni, trageţi tunuri! "
.........
De-atunci, se miră toţi aricii
Hipnotizaţi de artificii,
Scânteia este decretată bun
Obştesc - participant la "tun",
Degeaba-s probe şi indicii
Că sunt "tunaţi" doar păcălicii,
Regret, dar trebuie să spun:
Suntem cu toţii praf.... şi pulbere de tun!

Off

fabulă de Octavian Lupascu
Adăugat de Octavian Lupascu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Românul nimic nu mai are

ANAFura măsi... de viaţă,
De legi... şi-nstituţii de stat,
Cu mintea îngustă şi creaţă
Ce totul... în ţar-au stricat.

ANAFura măsi... de javre,
De viermi şi slugoi puturoşi
Ce calcă nebuni pe cadavre
Servindu-şi stăpânii... jegoşi.

ANAFura măsi... de vreme
De şmecheri şi hoţi tehnocraţi
Ce-şi caută rostu-n... blesteme
Ca ultimii schizo... frustraţi.

ANAFura măsi... de critici,
De presă vândută pe un leu,
La cei ce se cred... a fi... mitici,
Dar au caracter... derbedeu.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis

Visez, prezentul epocal
Cu aspecte prelungite
Undeva prin encefal,
Dar cu viteze infinite

Visez, adeseori trecutul
Printre gene strecurat,
Într-un plan necunoscut
Pasibil, dar modificat

Visez, un viitor măreţ
Pus pe criterii obiective,
O lume fără de dispreţ
Cu performanţe efective

Visez, deziderat major
Pentru întreaga omenire,
În care omul călător
Să-şi împlinească o menire

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (12 martie 2014)
Adăugat de Anca Petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei scriitoare

Citit-am cartea-i cu interes
O dată, chiar de două ori,
Romanul este un succes
Numindu-l chiar buchet de flori.
E clar c-autoarea-i competentă
L-alde romanului mister
In acelaşi timp foarte decentă,
Având şi un mare caracter.

Gândind acum cu voce tare,
Elogiul eu pot să-l confirm.
Oricine poate da confirmare;
Răul mereu am să-l infirm.
Greu e ca să scrii acum o carte,
E cunoscut de toţi – unanim.
Să scrii un roman e ceva mai aparte,
Cam greu, dar pot să zic sublim;
Urmează-ţi visul mai departe.

acrostih de Corneliu Culman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelulul hoţului cinstit

Rondelulul hoţului cinstit
Hoţii mari, azi nu vorbesc
Că-n pace, legea să-i lase,
Ei fiind domni de mătase
Cu un caracter grotesc...

Ei din jaf mascat trăiesc
In somtuoase vile, case
Hoţii mari azi nu vorbesc
Că-n pace, legea să-i lase.

Dar mărturii povestesc
Că ei merg pe căi retrase,
Ca şi cum de legi uitase,
De îs prinşi, ciudat muţesc
Hoţii mari azi nu vorbesc!

rondel de Constantin Enescu din Amprentele Sufletului, nr. 4/2015 (3 martie 2015)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire şi credinţă

Degeaba, în genunchi te rogi, într-o biserică creştină,
Dacă acasă când ajungi, prin fapte, inima-i haină.
Degeaba-mparţi la cei săraci, cadou, în zi de sărbătoare,
Dacă, în rest, îţi pare rău să dăruieşti măcar o floare...

De furi, urăşti sau umileşti pe cel sărman fără de casă,
Vei arăta în caracter, partea umbrită şi hidoasă.

Şi dacă ponegreşti în gând, vecin, prieten sau un frate,
Să nu te miri, când Domnul Sfânt, va face într-o zi dreptate.
De poţi să faci un bine, fă-l, să nu aştepţi recunoştinţă,
Aceasta înseamnă să fii om, să ai iubire şi credinţă.

poezie de Doina Bonescu din Scrisori pe frunze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!