tiganca

Vis

O aripa de intuneric
imi aduce visul.
E in culori-
tiganca spune ca-i de bine.
Ravase de lumina-mi
cad pe piept
si-astept
s-apari de dupa nuc.
Te simt in somn.
Te vad.
Esti tu
sau ti-ai trimis,
ca alte dati,
lumina?

poezie de Mirela Vlaica
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

La masă cu interlopii

"Minciuna stă cu regele la masă".
Astăzi "mincinosul" stă la masă, dar
Nu cu regele, ci c-o ţigancă mai frumoasă
Şi din când în când cu un... Măgar.

epigramă de Vasile Iuşan (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce nu se desparte

în primăvara anului care vine
mi-a promis o frumoasă
ţigancă a spus
că iese cu mine (?!) ultima dată
ne-am dat bună ziua cumva automat
în urmă cu o mie
de ani, pe când emigra din egipt şi trecea
marea roşie fără să
îl imite pe moise prin despărţire a
apelor sclipitoare de gură
de aur pasiv

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul ceasornicarului bătrân

Femeia este mereu la fel, fie că este regină ori ţigancă spoitoare,
Fie că este singură ori actriţă aclamată,
Fie că e tânără ca spicul necopt, ori bătrână ca stejarul noduros,
Este femeie
Şi ochiul ei e curat până când bărbatul nu aduce rugina
Şi nu se opreşte uneori
În rotiţele din mintea ei.

poezie de Cristina-Monica Moldoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am înscris la Şcoala de bele-arte din Iaşi, împotriva părinţilor. Aici am pierdut cinci ani de zile, învăţând să lustruiesc hârtia cu estompa, după ghipsuri antice, iar la natura vie să transpun pe pânză aceeaşi carnaţie de clisă rânceadă a aceluiaşi model murdar şi borţos: o ţigancă nenorocită, recrutată de directorul Şcolii din nu ştiu ce mahala suspectă - şi pe care o schingiuiau penibil în atelier, silind-o să ia poze clasice de Afrodită.

citat clasic din Nicolae Tonitza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stare

în piept un marş triumfal
o fărâmă de nothing else matters sub talpă
striveşti într-un pogo
greierii care ţi-au intrat
în ureche
schimbă-te
chiar dacă rozi toate zăbrelele cuştilor
ursului polar îi e dor de casă
blana murdară se curăţă
când cineva te pune ca un exponat
în târgul de vechituri
ţiganca asta îşi face safteaua cu tine
şi ai noroc să ajungi
pe mâinile unui copil cu ochii albaştri
mica ta plută de gheaţă din sânul familiei
în irisul lui

poezie de Ancuţa Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nomazii

se-adună lângă foc ţiganii
şi mâinile întind să se-ncălzească
le suflă vântul fustele-nflorate
iar caii pasc nedeshămaţi
inrourata iarbă de pe şanţ

se risipesc apoi pe uliţe golanii
cerşind din poartă-n poartă
îi latră printre garduri câinii
dar ei nepăsători mai bat încă o dată

spre seară se-ntâlnesc iar lângă foc
la cortul ridicat în câmp
azi au avut o zi cu mult noroc
de toate vor avea un timp
*
pe feţele-obosite flăcările joacă
şi fumul se ridică-n blânde adieri
purtând un cântec de ţigancă
al ne-mplinitelor iubiri

poezie de George Ioniţă
Adăugat de George Ioniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exersând zborul în doi

Atunci când cobori în mine
eu fac paşi către cer
şi primăvara nu-mi mai încape în piele,
e ca o ţigancă ce vinde flori
la marginea drumului...
Numai tu ai un fel aparte
de a te rezema de inima mea
exersând zborul în doi
cu ochii închişi
şi mâinile fluturând
deasupra câmpului cu păpădii
ce-i trimit semne lui Dumnezeu.

Ştiu, tu mi-ai clădit în palme cuiburi de cuvinte
născătoare de ploi parfumate
după sânii cărora
îţi bei în tihnă paharul cu vin
spunându-mi că doar în buzele noastre
simţi din plin gustul unui ciorchine
de sânge aprins...

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca să scape de câra ei, fiul de boier puse de tăie scândurile, făcându-le ţăndări mărunte. Iară spurcata astupă toate găurelele casei şi puse scândurile pe foc de arseră. Totuşi două scânteioare se strecură pe coş şi picară în grădină. În locul unde căzură acele scântei, răsări îndată două steble de busuioc. Boierul avea un mieluşel ce creştea şi el prin curtea lui; acesta scăpând în grădină, mâncă busuiocul, şi îndată i se auri lâna. Şi aşa de frumos se făcu mielul, încât nu se mai găsea pe lume un altul aşa de frumos ca acesta. Crăpa fierea într-însa de necaz când văzu mielul; căci ţiganca pricepu că acesta nu era lucru curat pentru dânsa.

citat celebru din povestea Înşir-te mărgăritari de Petre Ispirescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deodată se dezbrăcară cei doi copii de zdrenţele cele murdare, şi rămaseră strălucind de nu putea nimenea să ţie ochii la ei. Tatăl lor însă numaidecât se repezi, şi luându-i în braţe văzu că se lipesc de inima lui, şi atunci îi cunoscu că sunt fii ai săi. Şi viind şi muma lor, care plânsese de dânşii cu lacrămile cât pumnul, îi îmbrăţişă şi dânsa. Şi plânseră de bucurie că îi mai adună Dumnezeu la un loc pre toţi şi se veseliră veselie îngerească. Atunci boierul, amărât de amăgirea şi înşelăciunea ţigancei, porunci şi aduse din herghelie doi armăsari neînvăţaţi. Apoi legă pe ţigancă de coadele cailor, împreună cu un sac de nuci, şi le dete drumul să se ducă în lume, şi unde cădea nuca, cădea şi bucăţica, până ce nu se mai alese nici praful de dânsa.

citat celebru din povestea Înşir-te mărgăritari de Petre Ispirescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!