termen limită

Cutia neagră

S-a găsit cutia neagră.
- Ei şi? - Nimic
E un fel de a se găsi în treabă.

Morţii rămân morţi - accidentul s-a produs.
Vorba ceea: "S-a dispus începerea unei anchete
"O comisie s-a deplasat la faţa locului".

Cele mai mule cutii negre
Sunt de cremă maro.
Nimic concludent.

Câinii poliţişti au primit o porţie dublă
De ciolan,
Militarii în termen s-au retras în cazărmi.

Ancheta continuă.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E o zi

te iau de mână din celălalt capăt de oraş
pe o mică stradă din cer
de fiecare dată e altfel
azi drumul e o groapă fără margini

între tine şi capătul zilei e o limită
o simplă atingere a mâinii e o risipă
adâncul ţipă într-o ceremonie albastră
degetele devin franjuri de zăpadă

e o linişte de frunze şi nori
lipseşte dragostea sunetelor
răbdarea dospită şi amăgitoare
lipseşte drumul închinat nouă
azi e o zi fără noi

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar şi har

Mai aproape mai acum
Mai aprioric evident
Tot ce apare malefic
Să se dividă oportun
În părţi egale până la zero
Ca să dispară relevant
Toate câte-s benefice
Să se amplifice la maxim
Pe criterii matematice
Exponenţial sau factorial
Tu caută copile
Noi formule viabile
De tip serafic
Si pune-le ecuaţie
Şi aplică-le adecvat
În cuantumuri elocvente
Preponderent fezabile
Concepe aranjamente
Combinări şi permutări
Peste orice limită

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (8 decembrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Somn

simt lumina cum s-a serbezit printre atâtea gânduri
şi curg între rătăcite milenii de piatră
fără să cutez
a mai spera la ceva

mi-e somn de lumină
acum când piramidele topesc în deşert faraonii
şi nisipul deşertului se scurge
ca-ntr-o clepsideră
ce nu mai are fund
ce nu mai are limită

cu toţii am dormit măcar o noapte
într-o moarte ce se lungeşte
ca o iluzie umbrită
de-un cuvânt orb
îşi spune rădăcina
uscată din humă

poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limite

toţi au propriile limite
iar o mare parte din aceştia
au şi limitele celorlalţi
o mare parte din cei care
au şi limitele celorlalţi
au şi limitele impuse de societate
iar o mare parte din aceştia

nu au nicio limită

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În dulcele stil matematic

Aproape de linia orizontului,
încerc să nu o ating...
nu fiidcă nu pot, cum ar spune omul,
ci findcă e o limită, ca oricare alta,
şi dulcele stil matematic păstrează distanţa.

Aprope de învelişul Terrei,
încerc să nu-mi imaginez o sferă...
nu fiindcă nu ar fi exact,
ci pentru că poate fi şi un cub,
într-un spaţiu metric.

Aprope de matematică, caut să nu văd ştiinţă...
nu fiindcă e abstractă,
ci fiindcă o-nţeleg
şi o iubesc...
şi ştiu: Iubirea nu e ştiinţă,
iubirea e credinţă!

poezie de Carmen Petraru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furtuni tropicale

port la mine o busolă morală
combinaţia perfectă între ştiinţă
şi magie

fără puţin mister
totul este prea lumesc
nu pot accepta că stelele
sunt doar nişte bile cu gaz

îmi aranjez tratamentul
pe termen lung
ca un preludiu pentru încă
un mâine

uneori am nevoie de o clipă
alteori de furtuni tropicale
în jamaica

la naiba cu ipotezele
ne vedem la ferestre

[...] Citeşte tot

poezie de Carmen Secere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stare de asediu

Se fac artificii urâte
Şi meschinării rele
Care se succed în şiruri
Când nu se emit
Ordonanţe de urgenta
Se rotesc în jurul cozii
Fac calea mânzului
Până târziu cu râvnă
În continuare taie
Frunze la câini
Se mânjesc anticipat
Sau roiesc ca trântorii
Bat apa în piuă
Înainte de termen
Dar şi după tipic
Între timp
Emit nonstop
Energie negativă
Pe faţa pământului
Şi toate astea

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (4 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimicul

Văd că anahoreţii sunt ispitiţi de capriciile nopţii.
Cu cât este mai scurtă şederea în lume, cu atât mai mare e oboseala. Seara începe spre lungul interior al valului.

Superstiţiile apropiindu-se de limită, raţiunea îşi pierde ruta.

Urechea îl aude pe cel renegat cu ore înainte. Viziunea mă înstrăinează, mă va costa discernământul.

Rezistenţă secretă: Un poem necesită mai multă energie decât sângele vărsat.

Cum să prinzi insomnia în cuvinte, scrierea este rebelă. Imposibil să apuci nimicul.

poezie de Maria Helena Giraldo Gonzalez din Din poezia Americii Latine, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fragilitate cotidiană

iarna conjugă la nesfârşit
verbul supravieţuirii
şi evită conştient pronume personale

acest "noi" pare a-şi reînnoi jurămintele
în fragilitatea cotidiană
şi caută salvarea în regenerare cu celule stem
fără termen de valabilitate

nici punctele geografice
nu pot înlătura microbul dorului
infiltrat în epicardul vulnerabil al inimii,
doar îşi opreşte ticăitul
pentru a asculta tăcerea
a două silabe de respiraţii

e încă devreme
timpul semnează convenţii
şi-n prag de sărbători

poezie de Rodica-Rita Ruta
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!