racit

Pe masă arde o lumânare,
Liniştea-i asurzitoare...
Cafeaua mi s-a răcit de mult,
Eu cuget la ce-am fost o dată,
Si la ceea ce azi sunt,
Si oftez adânc, oftez prelung,
Căci viaţa este un moft prea scump,
Si trece ca un vis de vară.

Valeria Mahok (3 septembrie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flacără tremurândă

Privesc în adâncul luminii din şemineu.
Ceaiul s-a răcit, gândurile m-au purtat departe...
Mireasma mentei răzbate în încăpere.
Privesc fascinată, flacăra tremurândă
Ca dragostea mea, pentru tine!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniştea gălăgiei

Ce faci îngere aici?
Îţi ţin locul muritorule...
Ce îmi ţii???
Ce?
Nimic!
Am zis doar că ţi-am răcit locul!
Ce?
Nimic!
Prea multă gălăgie dă liniştea!
Nu aud! Chiar nu aud nimic!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era odată un băieţaş care a răcit; se jucase pe afară şi se udase pe picioare, dar nimeni nu pricepea cum şi unde, fiindcă pe jos era uscat şi nu ploua. Mamă-sa l-a dezbrăcat, l-a pus în pat şi a prins samovarul, ca să-i facă o ceaşcă de ceai din soc, fiindcă ceaiul încălzeşte.

începutul de la Fata din soc de Hans Christian Andersen
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cearta şi haosul

Vizitatorii mei sunt:
un domn întrerupt la mijloc,
o doamna continua
si fiica lor de tabla,
un profesor care preda brânza,
un asasin racit, o droaie
de furnici necasatorite,
un copac cu mustati,
o barza tânara,
un copil cu un picior de carton
si trei ignoranti ai legilor miscarii.

La sfârsit, apare
câinele de seara
care-i latra tare
si-i pofteste-afara.

poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Telefonul

Am auzit telefonul sunând
Azi noapte,
ca o chemare-n nocturnă
Părea că nu e aievea
Dar cred că era
Strigarea ta disperată
De iubire
Care m-a trezit
ca un aer răcit
de uşă trântită de vânt
Sau doar mintea mea plăsmuind
Cine să ştie ce-a fost?
Visele astea, năluciri nocturne...

poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apă de vânt

Odihneşte-ţi ochii-ntr-o floare
Când privirea prea tare te doare...
Scufundă-ţi palmele-n apă de vânt
Când lutul frige zălud aici pe pământ...

Zboară-n zările line a apelor
Când în nisip te adânceşti, orbit...
Îmbrăcate-n haina curcubeielor
Când clepsidra sufletul ţi la răcit...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din seara aceea, tâlharii n-au mai cutezat să se apropie de casă, iar cei patru muzicanţi din Bremen s-au simţit atât de bine acolo, că nu s-au mai îndurat să plece şi toate câte le-aţi auzit mi le-a spus şi mie, chiar adineauri, un fârtat de-al meu. Şi cred că nu şi-a răcit gura degeaba...

finalul de la Muzicanţii din Bremen de Fraţii Grimm
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu exteriorizez. Eu înţeleg rolul muzicii într-un mod cu totul deosebit de acela obişnuit. Muzica ne este dată pentru a pune ordine în lucruri: să trecem de la starea anarhică şi individualistă la o stare normală, perfect conştientă şi prevăzută cu garanţii de vitalitate şi de durată. Ceea ce e propriu emoţiei mele conştiente, nu se poate reflecta nici chiar pentru mine în vreo regulă. Din momentul în care luăm cunoştinţă de o emoţie, ea s-a şi răcit.

citat clasic din Igor Stravinski
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce?

cu mult mai cufundat în gînduri
pe-acelaşi drum el s-a pierdut
n-a mai surîs ca-n alte rînduri...
ah, pentru ce a mai trecut?

e poate mîniat pe mine:
inima-i rece s-a făcut?
n-am turburat visări senine...
ah, pentru ce a mai trecut?

şi la fereastra mea, privirea
azi întristată şi-a pierdut
poate nu s-a răcit iubirea...
că de ce oare-a mai trecut?

poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!